2009 @ Numa' de bine.eu

Un stafilococ în gât şi un şut un fund…

September 28, 2011 Horhe No comments

… nu sunt tocmai paşi înainte. Dar să vă spun de ce nu prea am mai scris p-aici.

A venit toamna, septembrie, schimbări bruşte de temperaturi, gecuţe subţiri, fete îmbrăcate elegant (vorbim altădată de asta) şi, bineînţeles, durerile mele în gât. Putem spune că e o metaforă a începerii noului an şcolar. Pe unii îi doare în cot, pe mine mereu în gât. De, ce să îi faci, natura a decis că merit două amigdale cu orice septembrie la PMS şi o ipohondrie anuală, clar în septembrie.

Anii ce au trecut m-au purtat pe la nenumăraţi medici, spitale, policlinici. “Dacă îţi scoţi amigdalele îţi pierzi vocea”, “dacă le scoţi nu păţeşti nimic”, “dacă le scoţi îţi mai creşte un picior”, “dacă le scoţi te angajează la Pro TV”. Din lac în puţ de fiecare dată. Problema este că anul ăsta sunt decis să fac ceva cu ele. E clar că nu ne putem înţelege, în ciuda faptului că ne dăm like-uri pe Facebook. Continuarea acestui text poate fi privită ca o piesă de teatru, în mai multe acte. Vă rog să vă aşezaţi pe scaun, să închideţi telefoanele şi să savuraţi:

Actul 1. La medicul de familie

- Săr’na, doresc şi eu o trimitere la ORL. Mă doare în gât. Din nou.

- Bine. Poftim.

Actul 2. La ORL-istul policlinicii (scenă cu decor complex)

Nu e. E în mijlocul programului şi babele de pe holuri m-au anunţat că e la o altă doctoriţă de 45 de minute. Le cred, că d-aia sunt babe. Într-un final apare şi constată tristă că sunt singurul “client”. Probabil se aştepta la o coadă ca la pâine. Uite o femeie care acasă nu e iubită.

- Ce ai?

- Mă doare în gât. Probabil de la amigdale. Vreau să fac nişte analize şi să rezolv problema.

- Să mă uit… Da. Ai amigdalele cam umflate, văd în nas şi o deviaţie de sept. Poftim să faci analize.

Îmi scrie pe o ciornă “nişte chestii” în doctoreză şi mă trimite la parter.

Acolo mi se spune că sunt angajat, deci plătesc contribuţie policlinicii, deci pot face analize gratis. M-am bucurat. Economiseam 70 de lei. Dar trebuia să mă întorc la ORL-ist, să îi cer să îmi dea analizele pe foaie d-aia roz.

- Săr’na. Mi-au spus că… bla bla… bla bla…

- Nu se poate. Foile roz se dau în funcţie de medic şi eu nu am. Şi nu am avut timp să le iau de la X loc. Vezi la medicul de familie.

Cobor un etaj.

- Săr’na, vin de la ORL-ist, care a zis să mă duc la analize, care de la analize înapoi la ORL, şi acum aici. Deci?

- Nu se poate. Te duci la el că e obligat şi bla bla bla!

Încep să mă enervez. Înapoi la ORL-ist. Îi spun ce ştiu. Mă trimite înapoi la medicul de familie. Deja fac ca Mircea Badea. E grav.

- Domnule Bonea, v-am spus că nu la noi! Ce nu înţelegeţi?!

- Nu înţeleg de ce plătesc contribuţie policlinicii? Ca să fac jogging între cabinete? Să îmi dea cineva foaia aia roz să termin bâlciul.

Foaia roz soseşte cu completarea că “vai ce rău sunt” că “am fost servit mereu” şi alte mironosiţisme. Păi da, că tata, în bunătatea lui, catadicsea să ofere câte 50 de lei pentru o trimitere. În schimb eu, probabil fiul lui George Copos, dar înfiat de nişte oameni darnici, sunt de o zgârcenie anti-şpagă groaznică.

Actul 3. După analize. Peste tot.

Fac analizele şi trei zile revin să le citească ORL-ista. E în timpul programului, dar nu e ea… tipic? Poate. Mă duc din nou la medicul de familie, cu intenţia să mai primesc o trimitere, la spital la Panduri. Doctoriţa şi asistenta se ofuschează că după cum le-am tratat ultima dată, nu merit, că nu am adeverinţe “la zi”, că câr că mâr! Şi mă invită să îmi schimb medicul de familie, după ce termin cu gâtul. Nu-i nimic. Mă mut! Şpagă tot nu vă dau! HAHA! Să vă stea în gât!

Pauză…

Poză de familie. Amigdalele mele. Revelion 2009.

Popularity: 15%

A murit Moş Ciucalată!

October 20, 2010 Horhe No comments

Zguduitor şi demn de tabloide, doamnelor şi domnilor, la jumătatea lunii octombrie magazinele Kaufland au scos la bătaie şi consum Moşi Crăciuni de Ciucalată. Până aici nici o problemă la ciucalăţile de anul trecut cu etichetă de anul ăsta, dar am fost martorul unei sângeroase crime. Moş Crăcilă de Ciucalată a fost… `mniezeii mei… prea greu de spus în cuvinte.

Prezent la faţa locului Cristian Ciocan (are un H în nume, dar nu ştiu unde) a declarat următoarele: “Voi demara o serie de investigaţii la radioului de ciucalăţi, jeleuri şi ciungi”.

În urma cercetărilor făcute de mine am ajuns la următoarele concluzii:

- Moşule ce maro eşti;

- criminalul nu suferă de sadism extrem din moment ce a lăsat capul;

- Iepuraşul de Paşti, şi ouălele lui, nu sunt în siguranţă. Cer suplimentarea pazei pentru ciucalăţile de Paşte încă din luna ianuarie;

Morala? Zâmbeşte, mâine poate fi mai maro.

Popularity: 4%

Să vină turiştii! Avem de toate!

May 26, 2010 Horhe 4 Comments

Ştiri adevărat de româneşti, bune de spus celor 83 de milioane de turişti care cică vor să fie relaxaţi la buzunare pe aici:

1. Campionatul Mondial România 2000ŞiCeva!

Federaţia Română de Mimat Fotbalul a hotărât ca în 2000ŞiCeva să avem parte de fotbal adevărat. Campionatul Mondial se va desfăşura în România. Mulţumim în avans pentru această onoare primarilor care îşi bat joc de banii statului. Mii de mulţumiri iniţiatorului programului “N-ai echipă, Na teren!”, un proiect mai abitir şi ambiţios decât orice sală de sport construită pe Vârful Moldoveanu.

Primarul din Gura Foii, comună înfrăţită cu Tres Coracoes – Brazilia (locul naşterii lui Pele), a hotărât să ceară încă din 2008 bani pentru ridicarea unei arene sportive pentru echipa care nu este. Banii au sosit anul trecut, şi de atunci primarul tot numără la ei să vadă dacă ajung toţi, că poate rămân şi de o casă… ăăă… casă de ajutor reciporc.

Contactat de jurnalişti, primarul nu a dorit să comentezi fiind în plină procesiune de Rusalii. Un edil la fel de original ca sărbătoarea (Pentecost – sărbătoare păgână).

2. Sex total!

Pentru că prostituatele trag la orice Campionat Mondial, noi avem deja un avantaj. Sunt deja aici, complet ilegale ca şi până acum. Şi au şi o reputaţie ucigătoare.

Un şofer de TIR a murit în timpul unei partide de amor cu o prostituată racolată din Crângul lui Bot. A nu se înţelege Crângul lui Bote. Se pare că cei doi au călătorit prin Lumea de Miazăzii, pe Drumul lui Coitus şi au parcat la marginea Munţilor Pădurea Neagră (wow… au ajuns în Germania!). Fiind nesigur pe potenţa lui, şoferul a înghiţit nişte pastile albastre, Columbit. Efectul a fost beton. Inima s-a cimentat rapid, iar prostituată, fiind emininche la materia Simţ Civic, a chemat salvarea. Medicii au constatat la locul faptei că cei doi nu jucau “Capture the Flag” deoarece steagul era la locul lui, iar în urma măsurătorilor, poliţiştii au concis dramatic pentru bărbaţi: “albii nu ştiu să sară”.

Să înceapă jocurile!

Popularity: 8%

Telefoanele se mint singure

March 02, 2010 Horhe No comments

Aşa cum arată poza de mai sus, un telefon de la Radio Prahova se minte singur, de dragul vremurilor din 2009. E şi asta o metodă să minţi termenul de valabilitate… şi eu credeam că sunt singurul în stare să mă mint că am 18 ani… pentru totdeauna!

Într-o scurtă discuţie cu telefonul, am aflat şi motivele pentru care vrea să rămână în anul 2009:

“Anul 2009 a fost mult mai puţin prost decât se anunţă 2010. Deci am toate motivele să mai stau în el.

Continuare pe WWW.NebuniiDeLaRadio.Ro!

Popularity: 5%

Întotdeauna se poate mai bine…

December 31, 2009 Horhe 2 Comments

Anul 2009 a fost grozav. Nu sunt genul care să cadă în depresii de la un nimic, aşa că mă bucur cu entuziasm pentru fiecare succes mare sau mic.

Ne auzim peste 1 an.

Să ne citim numa` de bine. Şi… SKA SKA SKA!

Popularity: 1%

Nici aşa, nici aşa…

November 29, 2009 Horhe 1 Comment

Dacă vine Mădana, cu tot cu fiţele ei de n-jpe mii de coco, şi ne spune “în Romania ză ţigani ar discriminated”, nu ne convine. Dacă în emisiunea Top Gear apar comentarii logice despre România, gen “o ţară cu ţigani”, nu ne convine. Oare cum ne convine? Şi nu accept răspunsuri ca: “morţi”, “traşi în ţeapă”, ecetera.
Apropo, te-ai gândit vreodată că în sutele de ani în care noi am urât ţiganii şi ei au fost căpoşi, puteam să devenim o societate compactă? Păcat că nu au existat mediatori buni între cele două tabere. Şi nici nu există. Majoritatea personalităţilor politice din România (sec. 19-20-21) erau rasiste/ antisemite, sau orice altă formă de discriminare, iar reprezentanţii ţiganilor din ziua de azi sunt NIŞTE inapţi, în stare doar să facă etnia de râs.

Ne întoarcem la Mădana. Ea constată (cu părere de rău), noi o fluierăm, ea pleacă, noi o fluierăm, ea îşi vede de ale ei, noi “ne urâm” de ale noastre.
Bonea2

Popularity: 2%

VOTEAZĂ! Să SKApăm de toţi!

November 22, 2009 Horhe 2 Comments

Votează anti-Băsescu, pentru că e chel!

Votează anti-Potîrcă, pentru că e ţigan!

Votează anti-Cernea, pentru că e ateu!

Votează anti-Vadim, pentru că e nebun!

Votează anti-Oprescu, pentru că e dubios!

Votează anti-Rotaru, pentru că habar nu am cine e!

Votează anti-Hunor, pentru că e ungur!

Votează anti-Manole, pentru că are dubios de mulţi bani!

Votează anti-Becali, pentru că e un oier!

Votează anti-Iane, pentru că este un ecologist!

Votează anti-Antonescu, pentru că nu crezi în basme!

Votează anti-Geoană, pentru că e un prostănac!

VOTEAZĂ KIWI LEGENDARU`! Voteză şi dansezi! SKA! SĂ SKApăm de toţi!

Popularity: 1%

Eu cu cine votez? Mai e puţin…

November 19, 2009 Horhe 5 Comments

Lumea se tot ceartă pe dezbaterea politică, “de ce nu se ţine?”, “ăia sunt neserioşi”, “ba ăia sunt neserioşi”, şi bla bla-uri de genul. Aseară am stat treaz până la ora 3 ca să văd mini-dezbaterea între Crin Antonescu şi Mircea Geoană. Seacă. Tristă. În primul rând, rebelul din Crin nu reuşea să se stăpânească. Întrerupea orice formă de dialog civilizat cu ifose şi mici remarci… de prost gust. De asemenea, curios lucru, de multe ori Crin a refuzat să vorbească în numele partidului pe care îl reprezintă şi chiar vroia să fie “Crin Antonescu şi partidul”. Puncta isteric pe faptul că se votează “omul, nu partidul”. Ba din contră roacăre, se votează şi partidul şi doctrina (lucru ce PNL nu mai are de 10-20 de ani). Dacă Antonescu câştigă şi din spate se ridică un munte de hapciupalitici dornici de avuţie nu o să se mai pună problema aşa. Când a venit vorba de prezentare personală, Crin a spus vorbe.

Mircea Geoană a dovedit că ştie cum e cu regula dialogului. În rest nimic măreţ. A apărat vădit lichelele din partidul propriu şi a refuzat să răspundă unor întrebări incomode. Amuzantă situaţie, se ceartă cei doi şi Băsescu îşi freacă mâinile a bucurie. Poate câştigă el. Sau Vadim.

Popularity: 1%

Grevă la CFR? Să fie dezmăţ!

November 18, 2009 Horhe No comments

Astăzi am auzit că se discută o posibilă grevă CFR (pe 27 noiembrie). Deci episodul cu alergatul după tren o să se repete. Doar că acum nu o să mai plece. Pot să merg pe burtă până la el.

Cu ocazia asta, The Clash – Train in vain… şi dacă nu vă afectează greva CFR, piesa mai are un titlul, “Stand by me”. Deci am acoperit toate gusturile, plus că are subtitrare în spaniolă, deci “te quedas con tu hombre”, andale andale!

Popularity: 1%

Primejdia prosteşte paza rea

November 16, 2009 Horhe No comments

Ora 17:40. Ploieşti. Gara de Sud. Peronul 3 este aglomerat, şi ai impresia că tot oraşul pleacă la Bucureşti. Locuri pe scaune nu mai sunt de mult timp, dar pe bilet ai rezervat “UN LOC ÎN PICIOARE”.
Printre oameni se plimbau patru dubioşi, îmbrăcaţi bine, dar cu ochii cât cepele. Nu păreau că vor să meargă la Bucureşti. I-am mai văzut şi la ghişeu. Mă încercuiseră şi îşi făceau semne cu privirile spre buzunarele mele. E clar. Erau de la CIA. Probabil au conştientizat că sunt un terorist. Am înţeles şi eu ce vroiau aşa că îl întreb pe cel din faţa mea: “îţi cumperi bilet?”, “ăăă… nu! Vreau să întreb ceva.”, “bine întreabă…”. După ce a avut un scurt dialog cu acritura de la ghişeu a plecat.
Am crezut că am scăpat de ei, dar mă grăbeam. Erau pe peron. Scanau tot. Trăgeau discret de ghizdane şi forţau fermoarele. Nu au reuşit nici o operaţiune deoarece lumea practic fugea de ei pe peron. Se făcea un spaţiu de 10 metri în jurul lor. Toţi revoltaţi, nici unul îndeajuns de curajos să îi intrebe ce vor. Până la urmă înţeleg, de ce ai vrea show în gară când ştii că nici un consătean nu o să sară în ajutorul tău? “C-aşa-i românul, la la la la la laaaaa!”.

Când oamenii urcau în vagoane se repezeau să tragă de bagaje. Nu ştiu dacă au reuşit ceva, dar nu îi învinuiesc. În totalitate. Ca orice nemernic al societăţii, şi cei patru aveau probleme: neintegraţi în societate, prost crescuţi, ecetera ecetera. Trebuie să fiu raţional şi să înţeleg că atâta ştiu. Pot mai multe, dar nu e nimic să îi convingă de acest lucru.

În gară, dar la butic, se tolăneau pe tejghea 3 maimuţe curocefalice îmbrăcate în vişiniu, semn de “pază şi protecţie”. Se hlizeau la domnişoare şi făceau glume cu tentă. Se distrau. Pe un salariu decent beau cafea la tonomat şi râd între ei cu hoţii de buzunare sub tejghea. Nu ar fi mare mirare să îi facă la buzunare pe inapţi pe când se dau viteji la domnişoare. Nu credeam că există slujbă mai periculoasă ca aceea de “poliţist comunitar”, dar poftim. Soarta mă contrazice. Există! Şi se află sub “pensionarul de metrou”. The one, and only: “frecangiul de gară”. Plătit să mă apere de tineri debusolaţi.

paza