Doamnelor și domnilor, stimați cititori și prieteni.
Cu durere în sufleu vă anunț că acesta este ultimul text pe blog. Da, a sosit Ziua Judecății și așa cum am fost îndemnat de toți pereții din București (Iisus vine! Porcăiți-vă!) am să mă opresc în penitență și iertare.
Vă invit pe toți să ne unim mâinile în așteptarea iertării și mânuirii… ăăă, mântuirii. Să ne iertăm apropiații, să trecem cu vederea peste crimele tuturor, violuri, pedofilii și alte ocări. Să ne unim ca frați. Să citim o ultimă știre din tabloid, să ne bucurăm ochiul cu o fată de la pagina 5 și să bem o bere bună.
Români, frați, prieteni. Mâine (11.11.2011), la ora 11:11, e posibil să dorm fiind obosit de la muncă. Vă rog să filmați Apocalipsa ca să văd și eu înregistrarea în timp ce aștept să intru la Judecarea de Apoi. Nu am pretenții să fie HD, dar să dați și voi un zoom pe fețele celor patru cavaleri.
În încheiere, un creștinesc „să mă ierte `mniezo”. Apropo, Vlad, îți dau datoria aia pe partea cealaltă. Cristi să aduci și tu laptopul să jucăm ceva. Adi, să îmi iau bicicleta? Ade, nu uita să îmi aduci și mie tricoul cu Ramones. E preferatul meu.
Roxu mi-a oferit o distincţie de care sunt foarte mândru. Conform topului ei de bloagări (Scriitor Superior), eu sunt “ăla amuzantul care o face să râdă cu lacrimi”, o antiteză destul de fericită luând în considerare că mama a spus să nu fac fetele să plângă. Dar stai… tata a spui să le fac să plângă după mine, deci să vă curgă lacrimile ca PET-urile pe Dunăre.
Acum e rândul meu să prezint un top al blogărilor fără de care nu încep ziua. Şi sincer aşa. Nici nu mănânc şi îmi bag IP-u-n blogu` lor. În ordinea alfabetică de pe tricouri:
- Ade pentru că e versiunea mea îmbunătăţită (un fel de Eu 2.0) şi e de sex feminin. Ceea ce spune multe, nu?
- Ary din Clooooj pentru că ai impresia că scrie sub influenţa narcoticelor (opiu în cazul ei). Mult şi pătrunzător.
- Roxupentru că a fost un ghid extraordinar al oraşului în care vegetez de ceva luni. Mulţumesc pentru răbdare, şi ce pretenţii să ai de la mine?, doar am “evadat”. Până acum mă ţineau părinţii legat de calorifer.
- Roxy,care ironic, nu are multe de spus, dar postează piese extraordinare şi în 2-3 fraze îţi descrie o zi întreagă.
- Şi pentru că până acum am avut numai flori în top (Woman Power!), ultimul loc îl are nemernicul de Tibby Punct Eu, această buruiană azimută şi ecologistă a blogingului românesc.
Acesta a fost “topul” meu de Scriitori Superiori (prescurtarea S.S. mă zgârie rău pe creier!). Mai jos postez regulile, copiate ca pe vremea liceului, de la Roxu:
“1. Fiecare Scriitor Superior trebuie sa dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali;
2. Fiecare Scriitor Superior trebuie să îşi creeze o legătură pe net la blogul (şi autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul;
3. Fiecare Scriitor Superior trebuie sa isi prezinte premiul pe blog si sa adauge un link la acest post care ne explica ce este cu premiul;
4. Fiecare Scriitor Superior care a castigat premiul este rugat sa viziteze acest post si sa isi adauge numele la Mr. Linky List (care nu se deschide )
5. Fiecare Scriitor Superior trebuie sa posteze aceste reguli pe blogul lui.”
Mulţumesc anticipat pentru viitoarele premii, şi de asemenea mulţumesc părinţilor, fanilor, casei de discuri, MTV, CFR, Sfântul Aşteaptă, Sorin Ovidiu Vântu, Băsescu, babei care salivează în somn pe mine (în tren), controlorilor RATB pe care îi ador, paznicilor din gări şi nu în ultimul rând, mie. Sunt numa` de bine!
P.S. – Dacă tot am avut prescurtarea S.S., să ascultăm niţel punk evreiesc. Nu că-i dulce ironia?
Azi am fost în vizită, cu Ade (reclamă mascată), pe vechea plantaţie de bumbac, şi am avut onoarea să mă întâlnesc cu Dj Tibi.Eu şi Dj Maria. Şederea a fost plăcută, mai ales că unele lucruri nu s-au mai schimbat de 5 luni.