Când eram eu mică, să fi fost prin clasa a III-a, o fetiţă nouă venise la noi în clasă. S-a întâmplat chiar să fie colega mea de bancă. Era haioasa tare şi când zâmbea avea dinţi de veveriţă.

Vă aşteptaţi probabil să vă spun mai departe cum colegii cei mai răi au început să facă glume pe seama ei sau să-i transforme în calvar venitul la şcoală. Eh, bun, şi asta cred ca s-a întâmplat, dar probabil destul de puţin, căci pe atunci copiii nu stiau să se inspire de pe 9gag. De fapt, fata asta, Ancuţa, a devenit mai curând subiect de discuţii dintr-acelea în care puştii îşi rod unghiile şi, murdari de cerneală pe la gură, emit tot felul de păreri ciudate şi inspirate din desene animate.

Pai Ancuţa, care avea de mult timp probleme cu vederea, a lipsit o bucată de vreme de la şcoală pentru a-şi face o operaţie. Bineînţeles că aflând asta, fiecare deştept din clasă a analizat problema: cum că i-ar fi scos ochiul şi l-ar fi spălat cu o soluţie specială, cum că.. Nuuuu! de fapt, i-ar fi prins pleoapele cu nişte cleştişori şi medicii au început să-şi afunde degetele prin irisul ei şi tot aşa…

Ancuţa s-a întors după vreo două săptămâni teafără şi purtând ochelari. Glume clasice: „aragaz cu patru ochi”, „fund de sifon”, „ochelarista”, „biciclista”. Atunci, mama m-a învăţat pe mine că NU, nu-i frumos să râd de oamenii cu ochelari pentru că, sărăcuţii de ei, au probleme.

Înţeles, ţinut minte, aplicat! Numa’ că, de ceva timp încoace văd pe stradă tot mai mulţi şi mai multe purtând ochelari. Ochelari dintr-ăia mari, de tocilar idiot din filmele americane zise comedie. În prima fază m-am înduioşat, ba m-am speriat un pic gândind ca, vai!, 80% din tinerii români au probleme cu vederea! Eram gata gata sa protestez în faţa Ministerului Educaţiei pentru ca merele în şcoli să fie înlocuite cu morcovi! Până când, într-o zi, în metrou, stând lângă o tipă cu astfel de ochelari, am tras cu ochiul printr-un colţ de lentilă. Diferenţă 0! Mi-am zis „Mamă, să vezi că avem aceleaşi dioptrii!”. Da’ nu! Hai s-o scurtez: ochelarii erau „fake”. Şi la ea, şi la restul alora de care am zis mai devreme şi cică e în trend să îi porţi şi să arăţi ca un tăntălău…

No, bun! Păi am făcut eu aşa o analogie scurtă: ochelari (arh.)=probleme cu vederea; ochelari (neol.)=hipster, cool, mişto. Atunci, daca un defect închipuit şi treaba asta te face să arăţi mai bine, ce-ar fi să extindem fenomenul? Eu ma gândesc să încep cu nişte cârje că, zău, am o pereche de blugi cu care ar veni beton de tooooot! Sau măcar să mă şchiopătez un pic ca faldurile fustei mele să „pice” mai fain în bătaia vântului..

Saaaaaaau, nu, nu! Ştiu! Am o bluza „jmecheră”, doar cu o mânecă şi celălalt umăr gol – ce-ar fi să îmi pun în ghips mâna aia care rămâne neacoperită, huh?

Asta e! Nu-i mishto, băi ochelaristule?

Popularity: 12%