Tag Archives: aglomeratie

La Brăila e fericirea.

March 10, 2011   Horhe   3 Comments

O tot bat la cap să ne mutăm din tomberonul ăsta de oraş de când ne-am cunoscut, dar cu toate astea ea e încăpăţânată şi vrea un oraş cu “chestii” (metrou, magazine deschise noaptea, etc). Eu în schimb nu pot să mă împac deloc cu ideea că îmi consum existenţa într-un oraş gri, ultra-aglomerat şi lipsit de orice formă de civilizaţie. Chiar şi acolo unde mai dai de homo civilizatus sigur apare un mamut care să strice totul. “Păi şi crezi că în alte oraşe nu sunt nesimţiţi?”. Ba da. Dar nu sunt mai puţini, daca e lume mai puţină? Şi eu nu am auzit niciodată de “Mârlanul/Miticul/Gherţoiul de Timişoara/Cluj/Braşov”.

“Lasă dragă că am văzut eu pe Descopery cum nişte cetăţeni respectabili din SUA au renunţat la viaţa <<dă oraş luxos>> precum New York, Chicago, Miami, şi au trecut pe modul eco. Şi-au construit case în zone mai liniştite, case dotate cu de toate. Panouri solare, generatoare eoliene, sistem de irigaţii din apa de ploaie şi tot felul de astfel de invenţii… Nu că e mişto? Plus că aveau şi WC în casă, nu în curtea casei. Îţi spun eu, e LUX!”. Ăsta e măreţul meu plan, şi ciudat, eu chiar nu sunt ecologist. Dar sunt sătul de dependenţa asta de companii (de gaz, de electricitate, apă, etc.). Cred că vă e clar faptul că o femeie pragmatică nu o să asculte planul unui “boem”.

Aşa că trebuie să caut în continuare locuri unde ea să aibe civilizaţie, şi eu linişte. Şi am găsit. Nimeni nu ştie, dar postul de televiziune Taraf TV promovează turismul în România. Într-una din nopţile când urmăream, ca de obicei, Taraf TV, a apărut pe sticlă domnul Nelu Vlad, cu piesa “La noi la Brăila”. Din prima am descoperit frumuseţile oraşului Brăila, piesajele fiind minunat prezentate pe un ecran verde (green screen). Probabil domnul Nelu Vlad când a auzit că va filma videoclip cu green screen a concluzionat că trebuie să poarte verde. Şi de acolo minunatul efect de “peisaj în măţăraie”.

Nu mai e nevoie să o conving că Brăila este un oraş numai bun pentru amândoi. Are magazine, flori, femei, Nelu Vlad, Dunăre, toalete în case, copaci, parcuri, femei, Tanti Elvira, etc.

Zi tu că nu e dezmăţ? Îmi vine să valsez nu alta…

Popularity: 13%

Tot e Crăciunul

December 10, 2009   Horhe   3 Comments

Chiar dacă nu e nici măcar un fulg pe cer, tot e Crăciunul. Aglomeraţia specifică din magazine şi de pe străzi îţi spune asta. O isterie generală, în care toţi zâmbesc… Anul ăsta drămuiţi bine banii de cadouri. E criză. Oare cât de des o să se audă “anul ăsta eu sunt cadoul tău!”. Şi cât de des “relaţia asta nu mai merge… eşti zgârcit!”.

Popularity: 1%

Am fost în Fiţe-Land…

June 30, 2008   Horhe   3 Comments

Dar m-am întors şi sunt acelaşi, numai că mi s-au rupt “tenişii” All Star Boschetar, geanta Louis Vuitton e puţin jerpelită şi cele 2 curele cu ţinte pe care le port să îmi susţin ego-ul au fost furate de două “pancăriţe” îmbrăcate în ie cu Green Day şi opinci Mall Star.

Sincer trăiesc o oftică mare. Alţii se duc duminica la prezentări de chiloţi (Botezatu style), defilări de botoşei (Romaniţa Iovan style) sau pur şi simplu beau o apă de la robinet din Bamboo. Eu am ales să fac pe “jurnalistul de investigaţii” (am studiat la Universitatea Luis Lazăruş), şi am plecat să văd care e treaba cu concertele de duminică de la Foişorul din Herăstrău.

Prima impresie contează. 30-40 de persoane strânse în jurul şcenei, se vedea pe feţele lor că erau toţi telectuali dai lu` Liiceanu şi Patapievici, cu Kant sub braţ şi Verdi (sau verde) în suflet.

Şi dăi cântare. O domnişoară salvează aparenţa de show, încălzeşte publicul, îşi salută iubitul la telefon în timpul melodiei, adică ştia să facă şou. După ce cântă tânăra Anna Lesko (nu ştiu alt exemplu demn de urmat al muzicii româneşti, poate Laura Lavric), se urcă pe şcenă ce putem denumii “Grădiniţa Şucar”, grădiniţă fără număr. Vedetele sunt Asu` (arăta mai mult a Damă) şi MC Dan (parcă?) care au spart plombele târgului prin melodiile lor pline de experinţă dureroasă în ” ză ghetto frate”. La 12-12 ani au cântat despre ce grea e viaţa când nu le cumpără tăticu` tricouri de firmă, scuter, sau public la concerte. De ce public? Pentru că după o melodie jumate căutam un colţ de perete să mă tai.

Am uitat să precizez că sunt învechit. Nu mai merge să duci “păpuşa” în club şi să dansezi frumos lângă ea. Trebuie! E NEVOIE să ştii să faci Ţucahara, Flick Flacuri şi alte faze de circ, ca să o impresionezi pe don`şoară. Pur şi simplu îi spui “Dansezi?” “DA ELVIS!” “Atunci dute în colţul celălalt al clubului că vreau să mă dau peste cap pe aici şi să nu te lovesc în botox.”

Duminica viitoare concert Corul Milogilor, la Circul Foamei…să vezi acolo fiţe…

Popularity: 1%

De ce uram umbrelele?

November 05, 2007   Horhe   No comments


Inevitabila zi de luni. Ma trezesc, cu parul ravasit si gandurile in colturi, acolo unde m-as arunca si eu. Ma tarsai pana la baie, unde arunc cu apa pe fata, speriat ca e rece. Cu un ultim efort ma intorc in pat si ma invelesc. Trag o ultima injuratura pentru ziua de luni, si inchid ochii. Tic tac, tic tac, Tzrrrrr. Ma intorc pe partea cealalta, deschid un ochi, ma uit la ceas. Ceasul la mine. Ce sa fac? Sa il arunc pe geam? Sa il inchid cu un pumn? Sau sa ma ridic eroic, si sa incep ziua, ca un martir al zilei de luni? Aleg ultima varianta. Regretabil gest.
Ma imbrac cu scopul sa nu intarzii, si plec nemancat, prin frigul de afara. Deschid umbrela si plec prin ploaie catre statia de tramvai. Picaturile ma lovesc rece in fata, si mai trag cateva injuraturi zilei de luni. Ma enervez ca trebuie sa lupt cu umbrela impotriva vantului, si o strang, dar dupa 2 minute ploaia ma face sa cedez, deci deschidem umbrela.
Trebuie sa ma ghidez printre miile de umbrele, astfel inca sa nu primesc una in ochi, sau sa nu lovesc pe cineva cu a mea. In statii ma strecor printre umbrele, si ma enervez si mai rau, dar ma bucur ca la metrou nu ploua. Inca.
Ziua trece cu nervii de rigoare, doar e luni, si ma grabesc sa ajung acasa. Mai am doar 50 de metri pana in scara blocului cand vantul imi vine de hac. Imi intoarce umbrela si ma sileste sa lupt cu un adversar invizibil. Ma simteam penibil, dar in acelasi timp eram din ce in e mai nervos. Doream sa ii dau foc. Si umbrela cedeaza, probabil amenintata de subconstientul meu.
De ce uram umbrelele? Pentru ca umbrela, inseamna automat ploaie, adica stres, nevroza generala si parca nimic nu iese bine. Pentru ca umbrela te obliga sa lupti pentru bucata ta de “pamant” uscat. Iti ofera protectie fata de ploaie, dar iti ingheata mana. Pentru ca e luni si ploua. Daca ar fi plouat vineri, as fi zambit.

Popularity: 1%

  • Sondaj de bine:

    Până când vor protesta românii?

    View Results

    Loading ... Loading ...