Banica @ Numa' de bine.eu

Cine aţi vrea să vă cânte zilnic de azi până la Paşte?

December 26, 2011 Horhe 1 Comment

Ne pregătim să punem punct unui alt an inundat de cântăcioși care se tot repetă. Așa că am selectat pentru voi o scurtă listă cu artiștii de care nu ne mai săturăm și pe care am vrea să îi ascultăm cât îi anul de lung. Vrem să ajungem în așa hal încât peste afișul concertului lui Demis Roussos să apară altul cu… da, Demis Roussos. Dar voi stabiliți cine vă place de nu vă săturați. În coloana din dreapta puteți alege:

- rock n`roll băneșcian;

- ler canadian;

- Paul Surugiu (ghici ciupercă!);

- Scorpions, care sunt într-un continuu turneu de retragere;

- Demis Roussos, care este;

Care să fie?

Popularity: 5%

Povețe creștine: Nașterea lui Iisus

December 25, 2011 Horhe No comments

Dragi credincioși, în această minunată perioadă a anului o să vă spun povestea nașterii lui Iisus. Așa că stați comozi la masă, între alcool și fripturi, și savurați:

Se făcea că era anul 0. Ca și în 2000, 2001 și 2011, toți nebunii își dădeau cu părerea și credeau că vine Sfârșitul Lumii. Dar nu avea să se întâmple nimic special până prin decembrie…

În Nazareth trăia un tâmplar, Iosif, și o tânără fecioară, Maria, cei doi fiind mai târziu Cuplul anului, făcând Nunta anului, și cum era de așteptat Copilul anului. Puțin mai târziu a apărut și Botezul anului. De aici tradiția tabloidelor.

Într-o zi Maria îi spune lui Iosif că a vizitat-o un înger, așa cum ne vizitează pe noi popa la Stropitoare. Nu știi de unde apare, dar te trezești cu el în casă, cu o căldare cu apă și un pămătuf. Îngerul a anunțat-o pe Maria că a fost aleasă în urma unei selecții riguroase, și o să îl nască pe Iisus, Fiul Domnului. Iosif nu a comentat pentru că și-a dat seama că nu trebuie să plătească pensie alimentară.

Povestea începe să se complice. Prin decembrie, împăratului roman Cezar Augustus i se făcuse de referendum pe banii oamenilor. O inițiativă în dorul lerului, oricum evreii și țiganii se declarau romani. Doar ungurii își recunoșteau etnia. Auzind de acestea, Maria și Iosif au decis să plece spre Bethlehem. Călătoria a durat multe zile.

Ajunși în Bethlehem, Maria și-a dat seama că Iosif nu făcuse rezervare și nu aveau unde să se cazeze. Auzind cearta celor doi, o femeie binevoitoare a hotărât să îi primească în umilul ei grajd, printre animale. Acolo Iosif și-a demonstrat talentul de home designer - tâmplar și a amenanjat o iesle, o cameră de zi și un living spațios, cei drept cu puțin ajutor de la Ikea. În acel loc superb, într-o seară de 24 decembrie, anul 0, s-a născut Iisus.

Între timp, de undeva de departe veniseră și niște magi, aceștia fiind ghidați de Steaua. Pe drum s-au oprit la Carrefour și au cumpărat niște cârnați, ulei și tigăi, toate la ofertă, cadou pentru părinții lui Iisus. Cât Iisus se juca cu ciobanii cântăcioși Bănică, Hrușcă și Fuego, în celălalt colț al grajdului Fecioara Maria (își schimbase numele pentru recensământ) împodobea bradul pentru venirea lui Moș Crăciun. De aici inspirația pentru piesa „Împodobește mama bradul!”. Între timp Iosif pârlea un porc și dădea de băut pentru că are băiat.

La ora 12:01, Moș Crăciun și-a parcat tirul Coca-Cola pe străzile Bethlehem-ului și a început să împartă jucării. Iisus nu a primit nimic pentru că oricum le avea pe toate.

Asta este adevărata poveste a Crăciunului!

Popularity: 11%

Salahorii pasiunii!

September 10, 2011 Horhe No comments

Ştie cineva cine e Natalia Mateuţ? Vreunul dintre voi a fost coleg cu ea la facultate? Aţi avut onoarea să lucraţi cu ea? Dacă la toate aceste întrebări răspunsul este “nu” înseamnă că suntem de aceeaşi parte a baricadei.

Natalia Mateuţ, pentru cine nu ştie, este o “nimeni” a industriei româneşti. Esti visul oricărei persoane lipsită de simţul realităţii şi, de asemenea, Natalia Mateuţ este dorinţa angajatorului din România. La umbra unei imagini făcute în puşcării şi paturi, Natalia Mateuţ aduce oricărei spelunci de televiziuni un capital de imagine. Natalia Mateuţ nu cere (încă) să fie Mihaela Rădulescu/Andreea Marin/Teo Trandafir, dar ea vrea să fie pe sticlă. Şi este. Pentru că Natalia Mateuţ nu cere bani, ea cere să fie.

În ultimele zile un scandal a adus-o în atenţia publicului larg pe jurnalista de canal D. A mers într-un restaurant după Andreea Marin şi a vrut să îi arate cum se face “reporterie”, aşa la buza farfuriei. De acolo toată lumea ştie cursul poveştii.

Nu m-am apucat de acest text ca să vorbesc despre un ALT eşec al “şcolii de media” româneşti. E clar, sper pentru toată lumea, ăia bunii se apucă de altceva, ori lucrează mult în umbra Mateuţilor. Toate emisiunile astea “de succes” de la TV, prezentate de rateuri sociale, credeţi că sunt roduri ale minţilor prezentatorilor? E în stare Adelina Vârciu, Oana Zăvoranu, Giulia, etc., să gândească un format de succes? Sunt sigur că dacă emisiunea este un eşec e 100% rodul moderatorului. Dar când emisiunea are şi succes, e clar că în spate sunt 2-3-100 de rupţi în coate care nu dorm de dragul emisiunii unui jurnalist abjectiv.

În ultimul timp nu am mai fost pe la interviuri, complăcut în contextul economic şi social. “Se angajează pe bani puţini, şi e şi bătaie pe locuri”. Dar din când în când mai încerc marea cu sarea în domeniul mult iubit. Şi din proprie experienţă am (mai) descoperit un lucru trist ce îţi poate distruge pasiunea pentru jurnalism: angajatorul să îţi exploateze pasiunea. Să te transforme în Salahorul propriei iubiri.

Am trecut prin asta. Am muncit zile şi nopţi pentru bani puţini, pentru salariu primit în rate (ori deloc), pentru laude mincinoase. Toate astea pentru că îmi plăcea ce făceam. Grasu’ (nu îi pot spune numele pentru că este secretos), maturizat şi trecut de vârsta de 21 de ani (la care munceam pe gratis cu contract de muncă), îmi spunea anul trecut: “nu te mai spetii pentru nimic. Caută altceva. Trebuie să existe ceva, să îţi placă, şi să nu te rupă în stomac ca acum”. Atunci nu înţelegeam. Eu vroiam să fac X lucru. Era visul meu. În timp îţi dai seama că dacă nu te caci tu pe visele tale, o fac sigur alţii.

Tinerii de azi, cu vise ca ale mele, vor să lucreze la ziare, radiouri şi televiziuni. Dar nu prea se poate. Eu nu cred (nu vreau să cred) în varianta pile. Nici dacă există nu mă interesează. Eu ştiu că poţi să ajungi să lucrezi bine în domeniul ăsta prin următoarele:

- noroc/şansă;

- calităţi evidente;

- dispus să salahoreşti;

Din păcate, cei mai mulţi ne încadrăm la ultima categorie. Categorie în care tu, salahorul, cu evidente calităţi, eşti pus să lucrezi în umbra unei vedete. Şi chiar dacă nu faci munca pentru o vedetă, ţi se pare normal să fi un “amărât” de redactor pe 800 de lei? 8 ore de muncă pe zi, probabil prelungite, cu stresul unui redactor-şef zelos? E normal să ţi se ceară performanţă, calitate şi să o livrezi pe 800 de lei? E JUST să primească Natalia Mateuţ un salariu de 1.500 de lei pentru o mizerie amestecată cu microfonul? Bine, e televiziune, salarii mai mari, dar e normal ca un reporter amărât, ţinut în ploaie şi inundaţii să primească 1.300 de lei?

Eu m-am hotărât. La următorul interviu la care mă duc am să fiu foooarte natural. Renunţ la cămaşa alba, sacou şi pantofi. Nu mai îmi scot nici cercelul din ureche. Şi nici nu mă bărbieresc. Mă voi prezenta natural, în ţinuta de zi cu zi, aia în care fac transmisiuni/redactez/moderez. Voi fi natural până la a-i spune angajatorului: “vrei să fac toate astea pentru 800 de lei? Pe banii ăştia să o pui pe Natalia Mateuţ să îţi facă muncă de calitate! Eu am făcut o facultate ca să îţi baţi tu joc? Vrei să te bat cu lucrarea/diploma de licenţă/master/doctorat?“.

În ciuda faptului că sunt tânăr, şi aş putea să mai înghit mulţi ani căcaturi pentru a prinde un post bun la un ziar/radio/tv m-am hotărât că nu merită. E un domeniu pentru care munceşti prea mult ca să stai toată viaţa în umbra unor pseudo. Să le scriu eu materiale? Să le compun eu idei? Să le dau mură în gură? Să bucur un patron de media cu specializare… speologie (ca un exemplu)? Nu merită. E la fel de frustrant ca atunci când faci toată viaţa ceva ce nu ţi-ai dorit. Doar că de data asta e un strat subţire de miere pe căcat.

Aşa că doamnelor şi domnilor, stimaţi jurnalişti cu stimă şi încredere personală, la următorul interviu să vă evaluaţi bine competenţele, şi în faţa unui angajator milos să nu aveţi milă. Pentru un salariu mizerabil puteţi întotdeauna să recomandaţi un jurnalism mizerabil. Natalia Mateuţ.

Popularity: 10%

Hruşcă + Ştefan Bănică = Alarma!

December 09, 2010 Horhe No comments

Doamnelor şi domnilor, am deosebita plăcere de a vă anunţa că pe data de 20 decembrie, vine Moş Crăcit! La ora 19, în club Elephant, Bucureşti.

Recycle Bin, Coercion, Alarma, P.O.V, Stoned Addams şi The Kenny Killers vor aduce un strop din magia sărbătorilor de iarnă în sufletele voastre. Fie ca lumina minunată şi alte rahaturi siroposease de acest gen să vă aducă pe cărarea din zona Lipscani unde muzica de sărbătoare va produce Iluminarea Spirituală!

Ce spun vedetele de acest adevărat festin punk?

“Un adevărat concert Super Love! Uap şu dabi dabi!” Ştefan Bănică Jr.

“Un concert cu ler, lipici şi prenandez la public” Hruşcă.

Ne vedem acolo! Merry Clismas!

Popularity: 5%

Vin, Sărbătorile-s Chin!

November 26, 2010 Horhe 2 Comments

Doooooamnelor şi Domnilor. Vine Crăciunul, sezonul cadorisirilor obligat-forţat, anotimul Lerului, perioada când puştoaicele merg mai dezbrăcate ca vara, mistica perioadă când românii pleacă la munte să coboare pârtia cu celofan, dar rămân înzăpeziţi şi se miră că iarna ninge… într-un cuvânt: A venit Iarna!

În Bucureşti, la această oră, nu ninge, dar şi-au făcut deja apariţia evenimentele şi ofertele Crăciunului de anul acesta. O să încerc, pe cât posibil, să vă ofer câte o ofertă pe rând.

1. Ştefan Bănică Ăl Mic

Hruşcă nu mai face valuri în tribuna de ascultători de foarte mult timp, şi dacă nu şi-a mai schimbat repertoriul de… la începuturi, oamenii nu se mai omoară pentru Lerul lui cu parfum de Canada. Dar din urmă vine cu avânt şi mişcări de anii `50 Ştefan Bănică Marin! A învăţat deja reţeta: vine Crăciunul, vine concertul!

Anul acesta, cântăciosul vă invită la concertul “Suferi, Love?”. De unde titlul? Oamenii răi şi tabloidele spuneau că Liceanul Rac en Rol îşi cam altoia iubitele: Cristina Ţopescu, Camelia Constantinescu şi Mihaela Rădulescu. De Andreea Marin nu bag mâna-n foc, poate o bagă ea în gât. Oricum, aşa spunea la tabloide acum mulţi ani, şi Ştefan, probabil, e melancolic.

Aşa că vă invit pe toţi, cu mic cu mare şi muştar, la concert. Ne vedem în primul rând unde o să facem Boogie Woogie pe ultima piesă a artistului: “Şi dă în Veta/ Bate-o cu chiuveta!”.

Popularity: 5%

Rohan e Dela Dela! Ep. 2

September 11, 2010 Horhe No comments

Popularity: 5%

Mika e prea mare pentru Mamaia!

July 28, 2010 Horhe 7 Comments

Cu întârzierea de rigoare, vă anunţ că am fost şi eu prezent la Mamaia pentru concertul Mika de sâmbătă seara.

Înainte de toate, vă aduc la conştiinţă că EU nu voi mai călca niciodată, de bună voie, în staţiunea Mamaia, ori altă luxuriantă staţiune de pe litoralul românesc. Dacă vreţi să mai păşesc în tărâmul acela plin de ignoranţi, melteni, fafaştoace şi frecători de dosuri în grup pe petecul de nisip lăsat liber de firmele cu şezloange, va trebui să moară şi ultimul vamaiot.

Revenim. Doamnelor şi domnilor, melomani cu preferinţe dubioase, comerciale şi, de ce nu, skabroase, vreau să vă anunţ că Mika e mai bun live decât orice piesă românească făcută într-o baie-studio. Adică eu, care nu sunt nici fan, nici indiferent la muzica lui, am rămas plăcut impresionat de voce, talent şi spectacolul pe care îl face pe scenă. Mika a demonstrat (hapciupaliticilor din industria muzicală) că poţi face şi live şi şou. Alooo!? Andreea Bănică?! Lasă dragă atâta “Love in Brasil” şi nu mai face muzică pe banii soţului că eşti mai bună la goblenuri. Dacă tot nu poţi să te laşi de microfon, pune-o pe Cosmina Păsărin să te înveţe ce să faci cu el.

Revenim. Mika a cântat aproximativ o oră, eu simţind undeva la 2 ore, dar probabil din cauza spectacolului. Publicul a cântat împreună cu el, şi senzaţional, Mika a avut parte de ovaţii şi “mâini ridicate” fără să strige ca prostul: “Şi acum, toată lumea mâinile SUS! DA! DA! HAI MAMAIA!”, cum se mai practică la români. Gata încetez cu aceste comparaţii penibile.

Plusurile concertului au fost multe, printre care vocea-talentul artistului, spectacolul de lumini, sonorizarea şi entuziasmul publicului. Spre deosebire de alte concerte, la acesta nu am remarcat nici o vedetă din România, ceea ce înseamnă că nici o Delia Matache, Giulia, Alex Velea, ş.a.m.d. nu au fost prezenţi la această lecţie de muzică.

Punctele în minus, pentru că au existat, au fost la 2 metri sub Mika. Adică o parte din spectatori. Euforici de oportunitatea de a merge la un concert gratis, românul nescos din casă de la Crăciun a avut oportunitatea să îşi demonstreze aprecierea prin remarci homofobe, glume de autobază şi urlete isterice. Mai nou la concerte nu se aplaudă, ci se urlă precum la viol… nu te pui cu trendul. Probabil de aici se trage şi următorul minus al concertului: gratuitatea. Să cânţi în faţa unor manelişti (2, 3 sau 1.000) doar aşa de amorul artei mi se pare najpa. Vreţi muzică bună? Banul tată! Cum altfel să îşi facă şi Mika vilă cu turnuleţe?!

Am fost plăcut surprins de 3 puştoaice isterice, dornice să îi sugă ciorapii lui Mika, altfel nu ştiu de ce se împingeau să ajungă lângă scenă, şi de burtosul din spatele meu care a confundat o piesă ska (în timpul warm-up-ului) cu o lăutărească.

Apropo, ultima piesă din playlistul warm-up-ului era din repetoriul lui Mişel Jacson. Am fost revoltat că Mika nu a intrat în scenă pe Mădălina Manole – Fată dragă.

Felicitări Oringi, Mika şi celor care ştiu să se poarte în public. Mika, nu uita, în România eşti iubit de toţi, mai ales de meltenii homofobi tatuaţi cu hena.

P.S. – În Mamaia, plozi graşi şi veseli călăresc ponei slabi şi trişti.

Popularity: 17%

Citatul săptămânii:

May 31, 2010 Horhe 3 Comments

Se făcea că mă plictiseam într-o seară şi aveam de gând să îmi sinucid starea de ne-somn cu o emisiune productivă. Când nu ai cum să adormi şi Mircea Badea nu te mai adoarme de mult, încearcă “Un Şou Căpăţânos!”. E o emisiune de scară de bloc, unde toţi invitaţii par că locuiesc pe acelaşi palier şi se văd seara la televizor ca să facă glume între ei. E ceea ce vrea să vadă românul la TV.

În acel moment pe “palier” era Capatos – administratorul, baba de Stoian care e în emisiune ca să asculte cu paharul bârfele, actorul “doamna Isoscel, îmi vreau brrroaştele!” Costin Mărculescu, la telefon Carmen-Şarpe-Pleşa şi ziarista Mara Bănică. Era să uit, şi cuierul Blond a lui Bote.

Şi se înjurau ei acolo ca într-o scară de bloc respectabilă, iar la un moment dat, jurnalista Mara Bănică a urlat la Carmen Pleşa (dacă nu ştiţi cine sunt ăştia nici o problemă… nici eu):

“Ridică-te în picioare şi stai în genunchi în faţa lui Mărculescu. Că e şi actor, şi cântăreţ, şi…”

Genial, nu?

Ea este Mara Bănică, în plină splendoare jurnalistică:

Popularity: 10%

Jean de la Craiova este ManeleStruck!

May 18, 2010 Horhe No comments

Jean de la Craiova a acordat recent un interviu într-un tabloid şi a declarat că nu a fost impresionat de concertul AC/DC, deoarece “şi Ştefan Bănică strânge 60 de mii de oameni la un concert de Crăciun”. Ceea ce este adevărat. Mai mult de 60 de mii de români se duc la un concert de Crăciun, marca Bănică, dar numai în cazul în care:

- e pe gratis;

- e pe gratis şi băutura e ieftină;

- nu e frig, nu ninge, nu plouă. Ideal e să fie 35 de grade, iarna;

- se dezbracă Andreea Marin pe scenă pentru copii din Africa;

- Andreea Marin se bate cu Răduleasca, în rahat turcesc, pe piesa “Toată lumea dansează!”;

- vine Gizăs pe scenă;

- Hruşcă NU cântă “Lerui ler”;

- nu e absolut nimic la televizor;

Deci da, sunt şanse ca Ştefan Bănică să strângă atâţia oameni la un concert.

În încheiere, Jean de la Craiova a declarat că nu a ajuns la concertul AC/DC deoarece a fost la un alt eveniment. Mi se pare normal, doar nu putea abandona o nuntă între blocuri pentru a-i pune euro pe ţambal lui Angus Young.

Popularity: 6%

Buricesc pentru tine!

March 31, 2010 Horhe No comments

Am hotărât că e timpul să mă uit şi eu la Dansez pentru tine. Deja e a n-şpea ediţie şi eu nu ştiu decât că Bănică cântă non-stop, blonda e din filmul “Surprize, Surprize” cu Andreea Marin, şi Mihai Petre dă note la fel de proaste precum joacă în telenovele.

Să vezi minune. E chiar aşa cum mă aşteptam. O buriceală lungă, plină de suspans, suspine şi momente de tortură psihică. De exemplu, ştiai că fiecare pereche de la duel este torturată emoţional înainte să danseze? Da. Ori apare una bucată prieten să te ceară de nevastă (cu gândul că se bucură şi el puţin de premiu), ori vine o soră îndepărtată să te susţină la lacrimi. Mai dansează tu după ce ai genunchii presaţi de un inel cu o piatră cât zirconiul!

Am pierdut minute bune, în care am văzut că Bote dansează aşa cum e: un heterosexual neînţeles, Mureşan mai bine şi-ar bate partenera pentru că oricum e brutal în mişcări, iar juriul se poartă ca Zeii pe Pământ, mirosind a aere de vedete şi dansatori de la o poştă din Ploieşti. Singura excepţie de la regula din juriu o face Mihai Petre care nu îşi mai încape în colanţi de bun ce e. Mă, a făcut Acasă TV actor din el? A făcut! Atunci nu mai comentez…

Cu puţinul ochi de dansator pe care îl am (mai dansez pe sub mese la Balul Vienez), am observat că o tânără ţigancă (specific şi etnia că poate e nevoie) a dansat foarte bine la duel. Dom`le a întors salsa pe toate părţile de nu îşi mai vedea capul partenerul. Şi a fost descalificată în detrimentul perechii Bucurenci-O Fată. Nu vroiam răul celor doi, dar Bucurenci dansează ca un praz (eco), iar tema aleasă de ei a fost spectaculoasă, nu graţioasă. Dar de… juriul şi spectatorul văd totul altfel.

Nu mă mai chinui să înţeleg concursul, mai ales că Botezatu se plânge ca o fetiţă (mi scuzi de aluzie), de parcă nici nu dansează pentru 100 de mii de coco.

P.S. – De ce Ştefan Bănică i se adresează lui Will cu apelativul “micuţule”? Ce ştie el?