Chiar acum am venit de la vomare. Am vomat pentru schimbare în binele unui grup şi lamentarea unei gloate. Să fie într-un ceas bun. Am ajuns la secţie sigur pe mine că îmi voi bate joc de buletinul de vot. Vroiam să scriu mare pe el “Ofer servicii de mâncău: 07XX.XXX.XXX”, sau “Puteam să mă scarpin acasă, dar am venit ca … să mă scarpin aici!”. Dar am renunţat la idee… M-am gândit că nu merită să îi amuz pe cei care numără voturi.
Aşa că m-am postat la tânărul dătător de buletine de vot şi i-am zis:
- Anulează şi tu buletinul şi îl iau acasă.
- Nu se poate.
- De ce?
- Pentru că nu se poate. (ai dracu` Ionuţii ei cum au o explicaţie pentru toate)
- Păi ştampilează-l, rupe-l, fă ce vrei pe el, dar îl vreau acasă.
- Nu se poate.
- Atunci dute-n votul meu şi dă să pun o ştampilă. Apoi tu regreţi prostule că numeri până la 2 noaptea toate voturile, plus al meu.

Deci nu am putut să iau un buletin să îl mătrăşesc cum vroiam. Să mă ştampilez pe mine şi să mă plimb prin casă ţanţoşi: “Sunt preşedinte! Eba, sus pe masă! Udrea, treci sub masă! Crin, freacă pantofii!”. Viitorul suna aşa bine.

Popularity: 1%