Tag Archives: .eu

Text cu efect lacrimogen

Acest text poate avea efecte tragi-comice şi îţi poate induce o oarecare stare de milă. Efectele adverse pot fi ireversibile şi există şanse să te apuci să îmi faci cadouri într-un mod inconştient. Dacă te încadrezi în tiparul prezentat, continuă să citeşti.

M-am născut într-o caniculară zi de vară, şi aşa cum am înţeles de la părinţi, medicii au declarat că sunt singura fiinţă de pe Terra ce a fost bătută de Soare în cap încă dinainte să se nască. Probabil de acolo mi se trage această constantă “coacere” la nivel neuronal. La naşterea mea planetele au fost aliniate în aşa hal încât se eclipsau toate între ele, iar adolescenta Carmen Harra a fost lovită de o putere parapsihocucu atât de puternică încât a realizat că menirea ei e să bată câmpii despre alte persoane.

În copilărie mi-am descoperit talentele motiv pentru care părinţii au declarat în repetate rânduri: “eşti… special…”. Găuri în pereţi, bijuterii aruncate pe geam, incendierea patului, (încercarea) paraşutismului cu umbrela şi multe altele mi-au adus titulatura de “STAI DRACE!”. Mai târziu, la şcoală, am descoperit că pe mine matematica şi desenul nu mă vor descoperii niciodată, în schimb eram olimpic la pauze. Problemele existenţiale au continuat şi la 14 ani, când din cauza unui exces de păr am întâmpinat probleme în a trece la profa de fizică. Concluzia de geniu a fost că un chiul pe zi mă poate ajuta. “Eşti… special…”, zise mama.

La liceu am continua seria surprizelor şi puterile mele speciale erau deja la un alt nivel. Eram singura persoană care putea fi (în Argentin) “la înălţime” sub masă. Toate astea se datorau unei influenţe astrologice de gradul 5% alcool şi gravitaţiei. Prea greu de luptat.

Şi aşa am ajuns astăzi. Încă mă descopăr şi mă surprind zilnic. Am capacitatea să mă îmbrac total haotic şi fără noimă, să îmi promit bicicletă de 3 ani (încă fără rezultat), să stric şi să repar laptopul cu puterea privirii şi să mănânc între mult şi enorm. Deţin două recorduri nerecunoscute internaţional, o pizza mare în 4:36 de minute, şi un bol de paste în 10:12 minute. 32 de mici cu muştar şi pâine şi numeroase ciorbe în Vama Veche. “Sunt… special…”, zice lumea.

De asemenea, deţin puterea de a deţine un mp3 ce are un singur buton pentru toate funcţiile. Dacă apeşi pe Play de sus în jos îl deschizi, de la stânga la dreapta (şi mai apăsat) măreşti volumul, iar de jos în jos (foarte apăsat) schimbi piesa. Dacă îi dau un pumn se stinge.

Scopul acestui text este de a spune că…  “sunt… special…”. Şi m-am întors din concediu.

Popularity: 5%

Tip, Top, Mini, Top, Vadim, Top, Spital, Nebun, Napoleon!

După ce m-am chinuit din răsputeri, puteri şi pute să ajung mai sus ca Mircea Badea şi Oreste în Top-ul ZăuList, inevitabil am rupt-o în fericire! Am ajuns Cucu, dau ora exactă şi vorbesc precum tribunul. Am ajuns să scriu poezii lingo-pupin-dă dragoste pentru scumpii conducători şi administratora blocului, mă îmbrac cu genţi Lui Vuiton-â şi umblu de nebun (redundant) prin Mall-uri în căutarea Pink-Botox Nirvana.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Rudele au decis să mă înscrie într-un program educaţional, “jugu` şi lanţu`”, la un spital cu profil Cucu. Am să fiu tratat cu dragoste, şocuri electrice, anabolizante, energizante din Ciuboţica-Cucului şi steroizi de hamsteri. Cică aşa se tratează şi bolnavii de la secţia (mai gravă) OoooTeleleVeu.

Sper ca peste 7 zile, când o să ies de la Pensiunea Maria (3 margarete), să pot răsturna acest sistem corupt, mason, iudeo-musulman, american, maghiar, ţigănesc, extraterestru, nenorocit, păgân, anti-creştin, anti-eu, băsescian, voiculescian, pontian… La la Cucu! A fost ora 12! Piure-ul! Cât e piure-ul?! Scump dom`le, scump! Dincolo era mai verde!

Popularity: 12%

Happy Fişu`din mine

Am ajuns şi eu pe site la Happy Fish cu unul dintre cele mai lucrate producţii NumaDeBine.Eu. Vizionare plăcută la acest link> Malaka Malaka!

Iertare ca nu pot direct filmul, dar au ei o problema ceva…

Popularity: 11%

Leapşa

Am primit o leapşă de la Waly şi e cam aşa:

Zodia – aia care căştigă la loto şi are succes în toate;

Aş vrea - să fie linişte;

Păstrez – firimituri ale trecutului. A fost o pâine bună;

Mi-aş fi dorit – să fie mereu sâmbătă, toamnă;

Nu-mi place – să fiu nervos. De aceea sunt nervos rar;

Mă tem – că nu am planul C în viaţă;

Aud – acum? o pasăre, traficul, un bâzâit de calculator… deci nimic;

Îmi pare rău – când la final nu iese bine;

Îmi place – să am dreptate;

Nu sunt – o oaie din turmă;

Dansez – când mă simt bine;

Niciodată - să nu exagerezi cu lactatele;

Par – prea calm;

Plâng – de foame şi plictiseală;

Nu-s întotdeauna – la locul potrivit;

Nu-mi place la mine – când sunt prea calm;

Sunt confuz – când sunt trezit brusc;

Am nevoie – să fac mereu ce-mi place;

Ar trebui – să-mi văd de treaba mea;

Această leapşă o pasez următorilor: Ade, Filip, Omnistrike, Roxy, Bibabum, Cristina şi lumea din ochii ei, Teo Gabriel, Doi, şi oricine are lipsă de inspiraţie.

Popularity: 7%

Ca să nu vă plictisiţi:

Cât timp eu învâţ pentru sesiune (ce-mi plac glumele mele), vă recomand următoarele:

- Cuvântul Meu TiVi – filmuleţe despre multe şi nimic.

- Despre.Eu – caracterizarea blogului şi câteva recenzii ale unor publicaţii de succes internaţional.

- FărăScop de bine – află mesajul ascuns în spatele piesei pe care Uinamp, adevăratul player am Mamei Omidu, îl prezice pentru voi.

- Biblioteca pentru tonţi – o latură elitistă a acestui blog, locul unde Eustaţiu Fasolea se simte în largul lui.

Restul e numa` de bine.

Popularity: 9%

Tişărt

După mulţi ani de gândit şi reflectat, am hotărât să îmi aleg şi eu un motto. Toţi au, aşa că acesta este motto-ul meu. Direct pe tricou:

Popularity: 1%

Leapşa de la Delicii culinare!

Am primit una bucată leapşa de la Delicii culinare, şi acestea sunt întrebările la care trebuie să răspund:


1. În ce fel de animal vrei să te reîncarnezi?

Vreau să fiu un Leneş, pe care să se testeze energizante Red Bull.

2. Ce ţi-ar lipsi cel mai mult în viaţă?

Mâncarea şi dragostea. Sau dragostea şi mâncarea. Nu pot să mă hotărăsc…

3. Ce apreciezi cel mai mult la o persoană?

Optimismul.

4. Care-i culoarea preferată pentru haine?

Portocaliu, maro şi verde. Ştiu că trebuie una singură, dar le combin mereu.

5. Trei cuvinte care te definesc ca persoană?

Sociabil, tolerant, optimist.

6. O călătorie pe care ai vrea să o faci şi ţara?

Un sat mic şi liniştit undeva în Irlanda. Să beau bere cu localnicii şi să vorbim despre nimicuri.

7. Citatul/ zicala preferată?

Eu sunt Dumnezeul meu.

8. Ce ti-ar plăcea cel mai mult să faci?

Să îmi inund apartamentul şi să plutesc în el.

9. Dacă nu ai face ceea ce faci în fiecare zi, cu ce altceva ai dori să îţi umpli timpul?

Vreau să fac mai mult sport. Şi să mănânc mai mult.

10. Care e cea mai mare extravaganţă a ta?

Să arunc bani şi bijuterii pe geam. Am făcut-o. Aveam 5 ani.

Ofer această leapşă următorilor:

- Ade

- Roxy

- Tibby

Audiţie plăcută:

Popularity: 2%

Să spun şi eu una-două de alegeri, nu?

A fost primul tur. Cred că nu e cetăţean care să nu ştie rezultatul, chiar şi cel mai anti-politică român. Băse şi Geoană merg în turul II. Restul acasă.

Campania a fost mai aspră şi mai dură ca oricând, dar rezultatele au fost dezamăgitoare. Duminică la ora 17:23 am primit SMS de la PNL (se pare că încă mă aflu în baza lor de date) şi am fost înştiinţat că: “Antonescu 30%, Băsescu 30%, Geoană 20%. Avem şanse reale, vă rugăm să ieşiţi la vot şi să mobilizaţi toate cunoştiinţele care nu au mers încă la vot”. Un mesaj optimist, nu? Ca mai apoi, la ora 19:43, Florin Alexe, preşedintele TNL – cel care îşi rodea unghiile la TV – să îmi spună că “Băsescu 30%, Geoană 26% şi Antonescu 25%. Vino la vot! Ajută-mă şi ajută-l şi pe Crin să…” bla bla. E bine că oamenii s-au minţit toată ziua, optimiştii fiind mai fericiţi. Şi îmi place şi exprimarea: “ajută-mă!”. Vaiiii… câtă milogeală pentru ciolan. Oricum mic scorul PNL, şi foarte miC Caracterul lui Crin din moment ce a început să arunce cu rahat liberal în moguli. De când e ăsta speech-ul lui? De când are bun-simţ şi ştie să piardă?

Sunt trist pentru că Vadim nu a fost depăşit de Hunor. După gluma de la urne (Vadim rămâne fără tuş şi spune “asta e mâna ungurilor”) speram ca Hunor să aibe 7-8% şi Vadim 2-3%. Dar nu tot ce îmi doresc eu se întâmplă. Un alt vis era ca Remus Cernea să strângă măcar 3-4%. Dar a fost votat de prea puţini. Asta e, mergem mai departe la pupat de oase.

Cea mai mare surpriză a fost Oprescu. Cum a reuşit un scor aşa mic numai el ştie. Dar ciudat totuşi scorul pentru un candidat independent, cu ATÂŢIA bani de campanie. Suspicios…

Aporopo (un fel de apropo pe ţigăneşte), de ce nu fac aleşii o lege prin care cei aflaţi în cursa electorală sunt obligaţi să renunţe la funcţia pe care o au. Nu mi se pare corect ca oameni ca Oprescu să alerge după 2 iepuri şi tot să rămână cu un dihor. Miroase a pute.

Ne vedem la turul doi când o să iasă… lumea la vot! Hăhăhă! Ce-mi plac glumele mele!

Popularity: 1%

De ce uram umbrelele?


Inevitabila zi de luni. Ma trezesc, cu parul ravasit si gandurile in colturi, acolo unde m-as arunca si eu. Ma tarsai pana la baie, unde arunc cu apa pe fata, speriat ca e rece. Cu un ultim efort ma intorc in pat si ma invelesc. Trag o ultima injuratura pentru ziua de luni, si inchid ochii. Tic tac, tic tac, Tzrrrrr. Ma intorc pe partea cealalta, deschid un ochi, ma uit la ceas. Ceasul la mine. Ce sa fac? Sa il arunc pe geam? Sa il inchid cu un pumn? Sau sa ma ridic eroic, si sa incep ziua, ca un martir al zilei de luni? Aleg ultima varianta. Regretabil gest.
Ma imbrac cu scopul sa nu intarzii, si plec nemancat, prin frigul de afara. Deschid umbrela si plec prin ploaie catre statia de tramvai. Picaturile ma lovesc rece in fata, si mai trag cateva injuraturi zilei de luni. Ma enervez ca trebuie sa lupt cu umbrela impotriva vantului, si o strang, dar dupa 2 minute ploaia ma face sa cedez, deci deschidem umbrela.
Trebuie sa ma ghidez printre miile de umbrele, astfel inca sa nu primesc una in ochi, sau sa nu lovesc pe cineva cu a mea. In statii ma strecor printre umbrele, si ma enervez si mai rau, dar ma bucur ca la metrou nu ploua. Inca.
Ziua trece cu nervii de rigoare, doar e luni, si ma grabesc sa ajung acasa. Mai am doar 50 de metri pana in scara blocului cand vantul imi vine de hac. Imi intoarce umbrela si ma sileste sa lupt cu un adversar invizibil. Ma simteam penibil, dar in acelasi timp eram din ce in e mai nervos. Doream sa ii dau foc. Si umbrela cedeaza, probabil amenintata de subconstientul meu.
De ce uram umbrelele? Pentru ca umbrela, inseamna automat ploaie, adica stres, nevroza generala si parca nimic nu iese bine. Pentru ca umbrela te obliga sa lupti pentru bucata ta de “pamant” uscat. Iti ofera protectie fata de ploaie, dar iti ingheata mana. Pentru ca e luni si ploua. Daca ar fi plouat vineri, as fi zambit.

Popularity: 1%