Tag Archives: fafastoace

Şcoala de vedete, Gaudeamus Sugitur!

Am văzut că treaba cu Fabrica de Vedete by Monica Columbeanu prinde contur. Bine, nu se înscrie lumea ca la Spiru Haret, dar până la această oră, cu ocazia unui concurs, tot au aplicat 80-90 de fafaştoace care se visează actriţe, prezentatoare de emisiuni şi manechine. Ca idola lor. De exemplu, o scurtă trecere în revistă:

- Gabriela din Galaţi s-a înscris la concurs cu o poză în ulei de măsline, cu botul la vedere şi ochelari de soare în casă. Tânăra vrea să fie model şi a încercat la o agenţie din Galaţi, dar nu a fost o rampă de lansare pentru ea. Probabil a încercat în perioada când Galaţiul era sub ape, şi rampa plutea pe la etajul 2;

- Aniela de Nicăieri. Tânăra nu  a scris de unde este, dar are o poză în care stă cu picioarele pe pereţi, încălţaţă. Dacă nu intră la Fabrica de Talente şi nu face rost de bani ca să revopsească pereţii murdăriţi o altoieşte mămica de îşi pierde tot respectul în Moni;

- Liviu e atât de vedetă încât, în talentul lui, nu a observat că e un concurs de fete. Dar să fie primit, mai ales că băiatul a terminat o facultate. Deci ultima şcoală absolvită nu e Şcoala de Şoferi;

- Luminiţa de 12 ani şi 5 luni vrea să fie vedetă şi face parte din corul şcolii. Nu vreau să o dezamăgesc, dar vârsta e bună pentru ambiţii, în schimb corul e bun numai pentru corişti. Dacă vrea să ajungă asistentă TV sau ceva în domeniu să se axeze pe cVrul cartierului;

Am ajuns, precum profesorii, să îmi fie dor de generaţia anterioară. Aşa şi mie îmi este dor de divele generaţiei trecute: Mihaela Rădulescu, Andreea Marin, Bârlădeanu, etc. La acele vremuri nu prea mă dădeau pe spate, una fiind lăudăroasă, cealaltă falsă şi ultima făţarnică. Dar generaţia actuală nu se compară cu ele. De bine de rău, cele 3 (nu ştiu sigur de Bârlădeanu) au făcut o facultate, un gigibigi. Monica Columbeanu, Vârciuleasa, Bahmuţeanca şi care mai inundă televiziunile acum nu sunt decât tristul prezent al divelor autohtone. În unele cazuri chiar prea multe tone.

Viitorul sună şi mai prost, şi cel mai probabil sub îndrumarea Ilustrei Profesoare Magma cum Dracu` Monica Columbeanu by Iri, vedete ca Buruiană, Roxana Nemeş şi compania vor ajunge dive. Şi acum vreau să fiu sincer, nu mă afectează cu nimic divele şi vedetele astea, dar am impresia că mai uşor îşi găsesc ele de muncă în domeniul media decât oricine altcineva. Şi aici e deja o problemă…

La final, vă las vouă ocazia să răspundeţi la întrebările Examenului Final al Fabricii de Talent by Moni:

a) Ce aţi învăţat de la Moni?

b) Ce perversiune aţi deprins de la Iri?

c) Câtă chimie plastică aţi prins de la Bianca Drăguşanu?

d) Ce părere aveţi de cursul “Estetica Urâtului” ţinut cu Adelina Pestriţu?

e) Unde este cuvântul “talent” în propoziţia: “Liviu Vârciu n-are!“?

f) A cui soră este Ramona Gabor?

g) Cine este Ilinca Vandici?

Baftă.

Popularity: 10%

Vama Nouă. A patra zi: Un Porsche şi un handmade

Mă trezesc, stau pe un scaun în faţa camerei şi îmi fumez ţigarea pe septembrie. Fac o scurtă retrospectivă:

- Vama Veche e plină de maşini, traficul de pe Strada Principală fiind mai intens ca în centrul Ploieştiului;

- cineva a venit în Vamă cu un Porsche 911;

- la magazinul Handmade se vând papuci Puma;

- meltenii de pretutindeni (Bucureşti, Suceava, Argeş, etc.) vin să mănânce şaorma în Vamă;

- fafaştoacele dansează pe AC/DC îmbrăcate ca de Balul Bobocilor;

- mâncarea e mai scumpă cu 1-2 lei;

- ieri, berea Tuborg la 0,5 era 4 lei. Azi e 5;

- nudiştii nu au nici un stres;

- muzică bună se mai ascultă (non-stop) în “El Comandante” şi “La Piraţi”;

- la buticuri dai (auditiv) de Puya şi Connect-R;

- ieri era plaja plină de căbănuţe ale editurilor româneşti. Azi nu mai sunt. Ce vă spune asta despre valul de “cultivatori” care apare în Vamă?

- meltenii îşi aduc prietenele ieftine cu maşinile scumpe în Vamă;

- a fost ieri control OPC. Vama rezistă;

Ne vedem şi anul viitor acolo?

Popularity: 6%

Mika e prea mare pentru Mamaia!

Cu întârzierea de rigoare, vă anunţ că am fost şi eu prezent la Mamaia pentru concertul Mika de sâmbătă seara.

Înainte de toate, vă aduc la conştiinţă că EU nu voi mai călca niciodată, de bună voie, în staţiunea Mamaia, ori altă luxuriantă staţiune de pe litoralul românesc. Dacă vreţi să mai păşesc în tărâmul acela plin de ignoranţi, melteni, fafaştoace şi frecători de dosuri în grup pe petecul de nisip lăsat liber de firmele cu şezloange, va trebui să moară şi ultimul vamaiot.

Revenim. Doamnelor şi domnilor, melomani cu preferinţe dubioase, comerciale şi, de ce nu, skabroase, vreau să vă anunţ că Mika  e mai bun live decât orice piesă românească făcută într-o baie-studio. Adică eu, care nu sunt nici fan, nici indiferent la muzica lui, am rămas plăcut impresionat de voce, talent şi spectacolul pe care îl face pe scenă. Mika a demonstrat (hapciupaliticilor din industria muzicală) că poţi face şi live şi şou. Alooo!? Andreea Bănică?! Lasă dragă atâta “Love in Brasil” şi nu mai face muzică pe banii soţului că eşti mai bună la goblenuri. Dacă tot nu poţi să te laşi de microfon, pune-o pe Cosmina Păsărin să te înveţe ce să faci cu el.

Revenim. Mika a cântat aproximativ o oră, eu simţind undeva la 2 ore, dar probabil din cauza spectacolului. Publicul a cântat împreună cu el, şi senzaţional, Mika a avut parte de ovaţii şi “mâini ridicate” fără să strige ca prostul: “Şi acum, toată lumea mâinile SUS! DA! DA! HAI MAMAIA!”, cum se mai practică la români. Gata încetez cu aceste comparaţii penibile.

Plusurile concertului au fost multe, printre care vocea-talentul artistului, spectacolul de lumini, sonorizarea şi entuziasmul publicului. Spre deosebire de alte concerte, la acesta nu am remarcat nici o vedetă din România, ceea ce înseamnă că nici o Delia Matache, Giulia, Alex Velea, ş.a.m.d. nu au fost prezenţi la această lecţie de muzică.

Punctele în minus, pentru că au existat, au fost la 2 metri sub Mika. Adică o parte din spectatori. Euforici de oportunitatea de a merge la un concert gratis, românul nescos din casă de la Crăciun a avut oportunitatea să îşi demonstreze aprecierea prin remarci homofobe, glume de autobază şi urlete isterice. Mai nou la concerte nu se aplaudă, ci se urlă precum la viol… nu te pui cu trendul. Probabil de aici se trage şi următorul minus al concertului: gratuitatea. Să cânţi în faţa unor manelişti (2, 3 sau 1.000) doar aşa de amorul artei mi se pare najpa. Vreţi muzică bună? Banul tată! Cum altfel să îşi facă şi Mika vilă cu turnuleţe?!

Am fost plăcut surprins de 3 puştoaice isterice, dornice să îi sugă ciorapii lui Mika, altfel nu ştiu de ce se împingeau să ajungă lângă scenă, şi de burtosul din spatele meu care a confundat o piesă ska (în timpul warm-up-ului) cu o lăutărească.

Apropo, ultima piesă din playlistul warm-up-ului era din repetoriul lui Mişel Jacson. Am  fost revoltat că Mika nu a intrat în scenă pe Mădălina Manole – Fată dragă.

Felicitări Oringi, Mika şi celor care ştiu să se poarte în public. Mika, nu uita, în România eşti iubit de toţi, mai ales de meltenii homofobi tatuaţi cu hena.

P.S. – În Mamaia, plozi graşi şi veseli călăresc ponei slabi şi trişti.

Popularity: 17%

Roldies dar… fără număr!

Am străbătut meandrele concretului şi ale muzicii româneşti şi am mai dat peste 3! opere muzicale demne de acest top:

1. Spicy – Bikini Party

Trupa nu este foarte veche, dar a intrat total în inimile noastre după şlagărul: “Mi-e frică să dorm singurică”. Nu ştiu dacă mai există duo-ul, deoarece imediat după ce au cunoscut succesul au ales să se retragă în anonimat şi să lase cântăcioase precum Shakira şi Beyonce să se chinuie să le atingă gloria.

Apropo, este cumva o ironie faptul că era să scriu titlul piesei aşa: “bikini partz“?

2. BlondyNumele tău

Răutăcioşii îşi amintesc piesa după versurile: “Numele tău/ E scris pe cavou”, dar de fapt, cele două dive blonde ale şoubâzului românesc sunt de neegalat. Au în spate ani grei de muzică proastă împreună, şi atunci când mulţi credeaţi că vine sfârşitul, cele două au ales să cânte solo. Aşa că dezmăţul continuă, la puterea a doua. Pe lângă artiste nepereche, Blondynele sunt şi fătătoare, românul fiind bombardat cu informaţii de genul: “cum naşte?!”, “pe cine naşte!?” şi “pe unde naşte!?”.

3. Trident – Babe

Cele trei dudui au rămas în istorie, nu pentru muzica lor, nu pentru vocile lor, ci pentru pantalonii rupţi în fund cu vedere la coarde. Moda lansată de ele a fost copiată de toţi papagalii şi toate tinerele dornice de afirmare. Mulţumesc pentru că a existat Trident. Aşa am văzut cu toţi maximum de prostituţie muzicală.

Popularity: 1%

Jmecherii nu se apleacă după mărunt…

Au dispărut acei jmecheri care te “jigneau” cu un ciubuc de 10 lei, sau cărora le aluneca bancnota din mână şi te lăsau să o ridici pentru propriul buzunar. Acum e criză şi o resimte chiar şi hapciupaliticul cu BMW, chiar dacă nu recunoaşte şi minte că plimbă zilnic trancariciul cu benzină în valoare de n-jpe lei. Dacă îl vezi în autobuz sau maxi-taxi, nu te mira, mămăligichi are maşina în service.

Acum se merge şi cu maxi-taxi. E ieftin, mai rapid şi cum spuneam şi în alt text, antrenant. Suntem sătui de şoferii de autobuz care nu fac nimic interesant în trafic, şi fazele cu lipitul de parbriz sau prinsul gâtului în uşă sunt… fumate. În maxi-taxi mai sari pe geam la o curbă, mai cade scaunul pe tine, se mai prăbuşeşte o babă care nu ştie ce e aia Mountain Russe şi uneori, buburuza aia de maxi-taxi are pretenţia “să facă trenul”.

Urcă jmecherul în maxi-taxi. La braţ are o fafaştoacă, model “spate gol la 10 grade”, genul de fumeie cu noada încinsă ce nu suportă pulovărul care îi acoperă calităţiile. Şi are desen chinezesc pe noadă. Ca să nu uit.

El plăteşte că e un domn, şi are maşina în service. Scoate bancnotele din buzunar, făcute grămadă, precum au cerşetorii banii în bocanci. Plăteşte, dar la primirea restului o moneda de 50 de bani cade pe podeaua dricului. Timpul se dilată. Totul este mult mai lent. Jmecherul este în Matrix (poartă ochelari de soare pe ploaie) şi se gândeşte cu viteza luminii dacă se apleacă sau nu după monedă: “dacă mă aplec spune asta că sunt zgârcit. Dacă o las pe jos, pierd 50 de bani. Ce să fac doamne!? Dă-mi un semn…”… “hai puişor (porcul ăsta de 120 de kg în viu?) să ne aşezăm!”. Ăsta e un semn că trebuie să laşi moneda jos şi că se cere o glumă. “Cad banii din mine, hă hăh hă! Că la valoarea mea…”.

Eu mă aplec după monedă. Am acasă o sticlă de 5 litri pe care o umplu constant cu fise. Când ajunge la dop o desfac, număr comoara şi plec în Vama Veche. Acolo mă destrabalez precum un copil ţinut cu lanţul de părinţi, şi mă răzbun pe jmecherii şi jupânesele cu buticuri, care mă tratează cu derierul doar pentru că ei au puterea supei la plic şi a berii la pet:

“Deci ai cumpărat 3 supe la plic, 2 beri la doi litri, două pachete de ţigări, pâine, parizer, un vin şi o sticlă de apă. Ce mai vrei?”

“Să plătesc… dacă se poate.”

“Mda… 48 de lei… adică 480 de mii… dar dacă vrei şi pungă rotunjim la 50.”

“Bine. Scoate-ţi magnetul. Azi plătesc în kilograme.”

pula

Popularity: 1%