Tag Archives: gara

Primejdia prosteÅŸte paza rea

Ora 17:40. PloieÅŸti. Gara de Sud. Peronul 3 este aglomerat, ÅŸi ai impresia că tot oraÅŸul pleacă la BucureÅŸti. Locuri pe scaune nu mai sunt de mult timp, dar pe bilet ai rezervat “UN LOC ÃŽN PICIOARE”.
Printre oameni se plimbau patru dubioÅŸi, îmbrăcaÅ£i bine, dar cu ochii cât cepele. Nu păreau că vor să meargă la BucureÅŸti. I-am mai văzut ÅŸi la ghiÅŸeu. Mă încercuiseră ÅŸi îşi făceau semne cu privirile spre buzunarele mele. E clar. Erau de la CIA. Probabil au conÅŸtientizat că sunt un terorist. Am înÅ£eles ÅŸi eu ce vroiau aÅŸa că îl întreb pe cel din faÅ£a mea: “îţi cumperi bilet?”, “ăăă… nu! Vreau să întreb ceva.”, “bine întreabă…”. După ce a avut un scurt dialog cu acritura de la ghiÅŸeu a plecat.
Am crezut că am scăpat de ei, dar mă grăbeam. Erau pe peron. Scanau tot. Trăgeau discret de ghizdane ÅŸi forÅ£au fermoarele. Nu au reuÅŸit nici o operaÅ£iune deoarece lumea practic fugea de ei pe peron. Se făcea un spaÅ£iu de 10 metri în jurul lor. ToÅ£i revoltaÅ£i, nici unul îndeajuns de curajos să îi intrebe ce vor. Până la urmă înÅ£eleg, de ce ai vrea show în gară când ÅŸtii că nici un consătean nu o să sară în ajutorul tău? “C-aÅŸa-i românul, la la la la la laaaaa!”.

Când oamenii urcau în vagoane se repezeau să tragă de bagaje. Nu ştiu dacă au reuşit ceva, dar nu îi învinuiesc. În totalitate. Ca orice nemernic al societăţii, şi cei patru aveau probleme: neintegraţi în societate, prost crescuţi, ecetera ecetera. Trebuie să fiu raţional şi să înţeleg că atâta ştiu. Pot mai multe, dar nu e nimic să îi convingă de acest lucru.

ÃŽn gară, dar la butic, se tolăneau pe tejghea 3 maimuÅ£e curocefalice îmbrăcate în viÅŸiniu, semn  de “pază ÅŸi protecÅ£ie”. Se hlizeau la domniÅŸoare ÅŸi făceau glume cu tentă. Se distrau. Pe un salariu decent beau cafea la tonomat ÅŸi râd între ei cu hoÅ£ii de buzunare sub tejghea. Nu ar fi mare mirare să îi facă la buzunare pe inapÅ£i pe când se dau viteji la domniÅŸoare. Nu credeam că există slujbă mai periculoasă ca aceea de “poliÅ£ist comunitar”, dar poftim. Soarta mă contrazice. Există! Åži se află sub “pensionarul de metrou”. The one, and only: “frecangiul de gară”. Plătit să mă apere de tineri debusolaÅ£i.

paza

Popularity: 1%

Spaima seminţelor

Pe peronul 8 în gară. Vântul îmi zburătăcea cârlionţii iar soarele îmi intra în ochi şi mă făcea să privesc încruntat. Aveam o bere la bord, şi două sandvisuri cu salam, ceea ce însemna că respiraţia mea numai a gheaţă nu era. Dar te puteam îngheţa.

Mă plimbam agale pe peron cu parpalacul în mână ÅŸi admiram… persoanele: “ea merge până la PloieÅŸti… ea coboară la IaÅŸi…ea la  Băicoi… ea nu mai are rost să coboare…” ÅŸi tot aÅŸa. Trenul deja întârzia 20 de minute. Dar nu face nimic. Pe criza asta mulÅ£umim lui dumniezo că mai vine.

Pe peron, în dreapta mea, o tânără. Vârstă greu de definit, 19-20 de ani, rubicondă, cu geanta atârnată de antebraÅ£, cu buzele rose ÅŸi cu ochii conturaÅ£i până la tocirea creionului. Era… era dezmăţul vizual de care avea nevoie Gara de Nord pentru a arăta bună de UE. Gara. Se întoarce către mine ÅŸi mă fixează cu privirea. Cad pradă senzualităţii ei de baltă ÅŸi precum Ielele, aud cântece în cap: “la inimă m-ai ars, dar nu am să te las…“. ÃŽmi zâmbeÅŸte. ÃŽmi curge salivă din gură.

Trenul vine. Urc în vagonul 3 (cifră magică) ÅŸi mă aÅŸez la numărul 33 (cifră la fel de magică, adică 3 + 3 = am dat de dracu`). Cine  se aÅŸează în faÅ£a mea? Ea. Numai ea. Se ploÅŸteÅŸte pe scaunul din faţă, iar prietena ei alături. ÃŽmi face ochi dulci. Bine că nu sunt diabetic. Ne fixăm cu privirea. Ea îmi zâmbeÅŸte cu ochii, eu încerc să mă concentrez asupra Academiei CaÅ£avencu (de fapt mă holbam în ziarul Liberţâţea). Printr-o miÅŸcare suavă scoate din geantă o hârtie A4. E clar, îmi va scrie o poezie… sunt fleaÅŸcă de emoÅ£ie. ÃŽÅŸi plimbă hârtie printre degete până se taie de vreo trei ori. Sângele ei e albastru. Bea mult spirt prin pâine.

ÃŽncet… încet… face din hârtie un con. Eram stupefiat ÅŸi siderat de ce vedeam. AÅŸteptam ca din moment în moment să deschidă conul ÅŸi în el să scrie “TE IUBESC!”. Dar nu… din geantă mai scoate ceva. O pungă mare de seminÅ£e. O desface graÅ£ioasă prin procedeul trage-ÅŸi-împrăştie-jumate ÅŸi se apucă de masticat.

O vedeam de la un metru cum îşi aruncă sămânÅ£a în gură ÅŸi cum mitraliază conul. Eram înnebunit de plăcere. Vroiam mai mult. Ea scuipă în continuare, eu îmi muÅŸc buzele. Ea scuipă ÅŸi pe jos, eu îmi ling buzele a poftă. Ea scuipă pe mâini, piept (era ÅŸi greu de nimerit…) ÅŸi pe prietena ei, mie îmi vine să mă tăvălesc pe jos de plăcere. Dar nu aveam loc de cerÅŸetori.

Mai vreau…

Da…

Ya…

Fick me…

Fick me…

Ya…

Naturlich…

Ya…

Spinnen grenade!

……….

Ca orice poveste de dragoste, întotdeaună există un zgârcit care nu a plătit decât pentru jumătate din drum. Nu-i nimic. Se va întoarce ea la Mall la Bucurieşti. Iubirea noastră-i marfă. CFR MARFĂ!

P.S. – Această poveste este un pamflet care poate fi sau nu adevărat, dar totul este imaginaÅ£ie pură bazată pe fapte reale.

tren

Popularity: 1%

Senzaţional. Dan Bordeianu în Gara de Nord!

Acum de când nu mă mai leagă părinÅ£ii cu lanÅ£ul de calorifer pot să ies în lume. Åži ieri am zis “hai să văd ÅŸi eu Gara de Nord, vestită pentru… nu ÅŸtiu pentru ce e vestită”. Cine crezi că era acolo? Dan Bordeianu! Să n-am parte de Adela Popescu de nu era el! Cu tot cu plete, cei 1,60 de metri ÅŸi cameramani. Nu, nu căuta chiÅŸtoace între peroane ÅŸi nici nu bălea la domniÅŸoare… era invers. ChiÅŸtocarii se dădeau la el, pentru un cartuÅŸ de CarpaÅ£i, ÅŸi duduile băleau la moaca lui de preÅŸcolat. Când l-am văzut am crezut că o aÅŸteaptă pe Adela de la Drăgăşani, dar apoi am observat cameramanii ÅŸi am realizat: “aaaa. Filmează pentru emisiunea aia care o să rupă audienÅ£a!”.
Şi am avut onoarea să respir şi acelaşi aer cu el. A trecut pe lângă mine, la mai puţin de 2 metri. A avut chiar pretenţia să mă dau din drum. Dar cum sunt un nemernic am spus nu. Şi era chiar greu cu tot bagajul meu de navetist. Lasă că nu cade din tren dacă mă ocoleşte.

P.S. – Adela tot virgină? ÃŽntreb pentru că numai roluri de gen are… Åži noi muritorii de rând confundăm personajul cu actorul.
Image Hosted by ImageShack.us

Popularity: 24%