Tag Archives: Iisus

Povețe creștine: Botezul lui Iisus

botez iisus1.1

Iubiți frați de cruce, stați frumos la coadă la apă sfințită, și citiți pe smartphone-uri povestea Bobotezei:

Se făcea că era anul 30. Și Iisus avea, cum e firesc, 30 de ani. O vârstă frumoasă, până la care acesta a adunat experiență de viață, a învățat și s-a plimbat. Presupunem. Nu știm prea multe despre toate acestea, deoarece Biblia nu acordă atenție unui număr semnificativ de ani din viața lui Iisus, dar noi suntem siguri că având puterea de a face apa în vin nu a trăit în plictiseală și singurătate. 

Deci cum spuneam, Iisus împlinise 30 de ani, vârstă la care a decis să își aleagă religia și să se boteze. Iisus avea o mamă cool, pe Fecioara Maria, care credea că nu trebuie să îți scufunzi copilul în apă când habar nu are ce e religia, ci trebuie să îl lași să își aleagă singur drumul spiritual. Când a crescut i-a zis: „Te-am lăsat să vezi ce religie îți place, dar mamă, nu te băga cu rastafarienii, că aia fumează mult. Și nu-i frumos să stai toată ziua cu jointu`-n gură”. Așa că Iisus a hotărât să se boteze pe 6 ianuarie, pe un ger de înghețase și apa Iordanului.

Dis de dimineață Iisus a ajuns pe malul Iordanului, unde Ioan, cunoscut prin cartier ca Botezătorul, scufunda niște copilași într-o cristelniță pentru spălarea păcatului strămoșesc. Îi băga cu capul în apă regulamentar, ca să nu facă șoc apneic de la primul contact cu creștinismul. Văzându-l pe Iisus la coadă, Ioan și-a amintit că are o datorie la Maria și a strigat: „Iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii”. A zâmbit lung spre Iisus și i-a făcut semn să sară peste persoanele de la coadă și să intre în față. Iisus a sărit, și a aterizat în picioare după un triplu șurub și o țucahara pe spate. 10!

„Cum vrei să te botez fiule? Am cristelnița cam mică pentru tine. Și de ce nu ai venit să te botezi când erai copil? Păi tu nu știi ce au spus babele din sat pentru că nu te-ai botezat? Au zis că ești din familie de rockeri!”, îi zise pe un ton dur Ioan Botezătorul. „Măcar dacă era apa caldă în cristelniță, ori Evian, da așa… Hai să mă botezi în râu. Cică băile în ape înghețate fac bine la inimă”. Și atunci, Ioan Botezătorul și Iisus intrară în apele reci ale Iordanului de li se micșoră pulsul ca la chinezi. Îl scufundă de trei ori sub apă, dar la ultima scufundare lui Iisus îi intră puțină apă în ochi. Când să deschidă ochii, totul era în ceață, și i se părea că sunt numai porumbei albi pe cer. „Nu mai bâzâii, că îți trece până te însori!”, îi spuse amuzat Ioan Botezătorul. „Acum hai pe mal să ne jucăm Prinde Crucea. Și dacă vrei, stai și tu la coadă pentru puțină apă sfântă de sărbători, ori să atingi crucea de gheață. Am pregătit câteva momente de dezmăț, așa ca pentru după de Revelion”, îi zise Ioan în timp ce îl invita la petrecerea ad-hoc.

Și distracția a continuam până seara. Ioan a rugat un alt preot să arunce în apă, dintr-o barcă, o cruce de lemn, și toți au înotat până la ea în apele reci, dar Iisus știa stilul fluture și a ajuns primul. Apoi au stat la coadă pentru apă sfințită în butoaie, și au privit cu orele la crucea de gheață. Spre seară unii au plecat cu Ursul, dar Iisus avea treabă dimineață, așa că a plecat cu ultimul autobuz.

Asta este adevărata poveste a botezului lui Iisus.

Popularity: 10%

Povețe creștine: Nașterea lui Iisus

nastere iisus 1.1

Dragi credincioși, în această minunată perioadă a anului o să vă spun povestea nașterii lui Iisus. Așa că stați comozi la masă, între alcool și fripturi, și savurați:

Se făcea că era anul 0. Ca și în 2000, 2001 și 2011, toți nebunii își dădeau cu părerea și credeau că vine Sfârșitul Lumii. Dar nu avea să se întâmple nimic special până prin decembrie…

În Nazareth trăia un tâmplar, Iosif, și o tânără fecioară, Maria, cei doi fiind mai târziu Cuplul anului, făcând Nunta anului, și cum era de așteptat Copilul anului. Puțin mai târziu a apărut și Botezul anului. De aici tradiția tabloidelor. 

Într-o zi Maria îi spune lui Iosif că a vizitat-o un înger, așa cum ne vizitează pe noi popa la Stropitoare. Nu știi de unde apare, dar te trezești cu el în casă, cu o căldare cu apă și un pămătuf. Îngerul a anunțat-o pe Maria că a fost aleasă în urma unei selecții riguroase, și o să îl nască pe Iisus, Fiul Domnului. Iosif nu a comentat pentru că și-a dat seama că nu trebuie să plătească pensie alimentară. 

Povestea începe să se complice. Prin decembrie, împăratului roman Cezar Augustus i se făcuse de referendum pe banii oamenilor. O inițiativă în dorul lerului, oricum evreii și țiganii se declarau romani. Doar ungurii își recunoșteau etnia. Auzind de acestea, Maria și Iosif au decis să plece spre Bethlehem. Călătoria a durat multe zile. 

Ajunși în Bethlehem, Maria și-a dat seama că Iosif nu făcuse rezervare și nu aveau unde să se cazeze. Auzind cearta celor doi, o femeie binevoitoare a hotărât să îi primească în umilul ei grajd, printre animale. Acolo Iosif și-a demonstrat talentul de home designer - tâmplar și a amenanjat o iesle, o cameră de zi și un living spațios, cei drept cu puțin ajutor de la Ikea. În acel loc superb, într-o seară de 24 decembrie, anul 0, s-a născut Iisus. 

Între timp, de undeva de departe veniseră și niște magi, aceștia fiind ghidați de Steaua. Pe drum s-au oprit la Carrefour și au cumpărat niște cârnați, ulei și tigăi, toate la ofertă, cadou pentru părinții lui Iisus. Cât Iisus se juca cu ciobanii cântăcioși Bănică, Hrușcă și Fuego, în celălalt colț al grajdului Fecioara Maria (își schimbase numele pentru recensământ) împodobea bradul pentru venirea lui Moș Crăciun. De aici inspirația pentru piesa „Împodobește mama bradul!”. Între timp Iosif pârlea un porc și dădea de băut pentru că are băiat.

La ora 12:01, Moș Crăciun și-a parcat tirul Coca-Cola pe străzile Bethlehem-ului și a început să împartă jucării. Iisus nu a primit nimic pentru că oricum le avea pe toate.

Asta este adevărata poveste a Crăciunului!

Popularity: 11%

Ăăă… o să vină și Apocalipsa!

Am scăpat. Încă o Apocalipsă pe care o trecem cu bine. Știu, nu intrați în panică, Iisus&Co. se lasă așteptat dar nu putem schimba noi cursul istoriei, al meteoriților, etc. Să sperăm că nu vine după ce ne venim singuri de hac cu o bombă atomică.

Oricum, am o veste bună. Toți panicații care cred că Apocalipsa vine la o dată „specială” precum 11.11.2011/12.12.2012/13.13.2013 trebuie să se liniștească și să nu mai dea bani cretinilor care calculează ora și locul de aterizare al celor 4 Călăreți Fără Cu Cap ai Apocalipsei.

Am aflat eu când vine Mântuirea. Cu ajutorul a două beri și un ficat de preșcolar. Doamnelor și domnilor, Apocalipsa o să vină într-o zi obișnuită de vineri seară, exact când ne pregătim de un weekend odihnitor sau o ieșire la iarbă verde. Da, conform estimărilor mele, Providența nu o să ne lase să ne bucurăm de un ultim weekend, și o să ne judece repede sâmbătă ca să fie liber duminică. Excepție e cazul în care Providența e evreu. Atunci sâmbătă așteptăm judecarea și intrăm la proces duminică dimineață. De asemenea, cel mai probabil o să fim în rândul lumii, adică vorba mamei „Când vine Dracu`, ne ia pe toți”.

Așa că nu vă mai panicați, nu vă mai uitați la stele și dacă tot vine Apocalipsa într-o vineri încercați să lipsiți una-două zile de la muncă pentru a vă distra.

Popularity: 3%

Nu rata episodul “Bear Grylls. Tehnici de supravieţuire la moaşte!”

Discovery Channel te invită la un nou episod plin de aventură cu Bear Grylls. Nu rata episodul “Tehnici de supravieţuire la moaşte!”, o ediţie specială pentru publicul iubitor de oase din România.

Bear Grylls a realizat o emisiune-ghid pentru toţi cei care participă, dar şi pentru persoanele care vor să evite cozile de moaşting. Paraşutat în mijlocul mulţimii de creştini pupăcioşi, câteva din sfaturile lui Bear Grylls:

- evită rutele RATB din zonele cu moaşte. Sfântul Ambuteiaj fie cu tine;

- nu te băga în faţă la moaşte. Te bat babele şi te apostrofează jandarmii;

- nu comenta când parlamentarii vin în faţă la pupat. Ei sunt votaţi şi lumea îi iubeşte pentru că sunt creştini. Ce ştii tu?;

- dacă ai nevoie la toaletă, şi mai ai de stat 48 de ore la coadă, abţine-te. Nu te atinge de toaletele ecologice;

- nu intra în discuţii filosofice despre religie cu nimeni de la coadă. Risc major de redundanţă;

- ai grijă la hoţi, călugări falşi, măicuţe false, câini, vânzători ambulanţi, posedaţi, recalcitranţi, etc;

- nu cumpăra nimic cu luminiţe. Crucile cu led-uri nu se mai poartă de la…;

- nu te îmbrăca prea colorat. Până la urmă este o sărbătoare a intoleranţei, puţin respect;

Pentru şi mai multe sfaturi, din sălbăticia cozii, nu rata episodul din aceste zile.

Popularity: 6%

Dacă plângi după o fată, să fie memorabil!

Prima dată când plângi după o fată trebuie să fie memorabil. Altfel uiţi repede, nu are nici un farmec şi să nu uităm că “Şi băieţii plâng câteodată”. Poate că te-a părăsit ea, te-a înşelat, ai înşelat-o tu şi îţi pare rău, ori precum în cazul meu, au intervenit păriţii. Dar acum să nu credeţi că am părinţi demni de operele shakespeariene.  În ciuda faptului că am pierdut două lucruri în urma acestui eveniment, poveste începe cam aşa:

Cred că aveam vreo 11 ani şi în locul restaurantului de la parter s-au instalat nişte penticostali/evanghelişti care puneau în fiecare seară filme la un proiector vechi precum cel din searialul M.A.S.H., iar ziua ne băteau la uşă şi ne întrebau dacă “l-am găsit pe Iisus?” şi dacă vrem să venim la ora 20:00 să vedem filmul cu Iisus. O bună ocazie să merg la “cinema” şi să scape mama de mine pentru câteva ore, oricum eram la 1 minut de casă şi ştia unde sunt. “Şi nu poţi să păţeşti nimic cu nişte oameni credincioşi”. Să îi spui asta lui Papa Benedict şi preotului de la Tanacu. Dar asta e altă poveste.

Nu mai ştiu cum se numeşte, dar o să îi spunem Y pentru că sună feminin. Y avea cam 14 ani, păr roşcovan, puţin mai durdulie şi şase degete la o mână, dar nu mai ţin minte care. Şi Y mă plăcea pe mine, în detrimentul celorlalţi de vârsta ei, pentru că eram amuzant. În prima seară când ne-am întâlnit am dat din mine cele mai bune glume până am ajuns să fiu luat de gât şi să devin protejatul ei. Ceilalţi erau geloşi, dar nu se puteau pune cu mine. Eram mic, slab, pletos şi amuzant. Calităţi pentru care fetele adoră pudelii. Nu cred că mai e nevoie să vă spun că filmul nu mai conta. Stăteam sprijiniţi unul pe celălat şi ne uitam cum îl crucifică pe Iisus. Dar nu prea ne interesa asta. Preferam să facem animale din degete în lumina proiectorului şi să râdem de cei mari care se pupau în umbra  “cinematografului”.

În a doua seară relaţia avansase. Iisus era tot acolo pe ecran, de la botez până la crucificare, şi noi în primul rând (a se observa că invers proporţional cu vârsta e şi poziţia ta cu o fată în cinema <<mic-în faţă>><<mare-în spate>>). Ne-am ţinut de mână şi din când în când ne mai întrebam ce ne place să facem în timpul liber. Dacă asta nu e relaţie, eu nu ştiu ce e. Dar totul avea să se termine mai repede decât ar putea spune evangheliştii “Iisus vine! Pocăiţi-vă!”.

Ne-am propus deja să avem o întâlnire. Unde altundeva dacă nu la “cinema”, în a treia seară de răstignire mesianică. În primul rând, noi doi, încă o seară. Ăsta clar e primul date. Dar astrele, planetele, probabil Dumnezeul creştin-ortodox şi notele de la şcoală aveau să se opună. De fapt ultimele erau motivul. Al n-jpelea 4 la matematică a enervat-o pe mama şi a spus “Gata cu filmul în seara asta! Stai acasă!”. Am încercat să îi explic faptul că mă văd cu o fată, roşcată, mai mare cu trei ani (fetish?), şase degete la o mână (fetish?), şi că o să iau mereu 4 la matematică. De asta a reuşit să se convingă singură până am terminat liceul. Dar a zis “nu şi nu!”. Şi uite aşa mama se împotrivea iubirii sincere şi se punea zid între mine şi Y, între mine şi o altă crucificare mesianică. Mă gândesc şi acum că Y a stat şi a aşteptat, iar când a văzut că nu mai vin a spus ceva ce mă doare şi acum dacă aud: “e ca toţi ceilalţi!”. În seara aia am plâns pentru prima dată după o fată, după o întâlnire, un film cu Iisus, o seară gratis de cinema.

Dacă ai şase degete la o mână, ştii că portarul Tafarel apăra mai bine după ce “l-a găsit pe Iisus” şi citeşti textul ăsta, să ştii că mama a fost de vină.

Înainte să înceapă filmul cu Iisus era mereu un teaser de 10-15 minute în care ne erau prezentaţi oameni celebri care după ce au devenit credincioşi au ajuns să fie mai buni în domeniul lor. Un astfel de exemplu era portarul brazilian Tafarel. Montajul video îl arăta ca pe o epavă sportivă până să meargă la biserică. După iluminare a devenit marele portar care a făcut istorie. Aşa spunea, colorat pe peretele alb, în film. Iar în aceea seară l-am întrebat pe tata:

- E adevărat că Tafarel era varză până să creadă în Dumnezeu?

- Ce? Ce dracu’ vă învaţă ăia acolo?

Popularity: 6%

Ţara lui “cea mai mare”

Avem printre cele mai mari lucruri din lume. De exemplu avem cele mai mari aşteptări. Şi asta nu e tot. Poftim o listă amplă a celor mai mari lucruri pe care turiştii (mai ales cei din autobuzul etajat, fără ghid):

- avem cel mai mare oraş din lume plin cu rahat canin;

- cel mai mare cârnat (în mandatul lui Oprescu);

- (probabil) cei mai lungi şi laţi în şanţuri beţivi, aceştia fiind posesorii celor mai lungi palme date nevestelor;

- cei  mai mulţi “Smalls” oferiţi ca mită electorală (garantat Vanghelie);

- cei mai mulţi oameni lipsiţi de atitudine civică, dar preocupaţi de echipele de fotbal, câinii vagabonzi, orientarea sexuală a altora, etc;

- cele mai mari maşini de neam prost pe cele mai mici piste de biciclişti;

- cele mai mici parcuri mari din lume;

- cele mai scunde mari VIP-uri din lume;

- cea mai mare şi de neam prost catedrală;

… Şi în curând, cel mai mare Iisus din Europa de Est. Motivul pentru care cele de mai sus, aproape, nici nu mai contează.

Spider Iisus

Salvarea vine. Spider Iisus va salva România din numeroase motive. În primul rând pentru că noi suntem Poporul Ales şi alte milioane de euro cheltuiţi pe un asemenea kitch religios îi va arăta zeului că noi merităm să trăim veşnic, ori să murim de foame cu demnitate. Poate vin şi ceva turişti să se pozeze cu Spider Iisus. Şi de ce nu, fiind din fier, poate cineva îl demontează pe bucăţi şi îl vinde la fier vechi. Aşa putem spune că Spider Iisus a salvat de la foame câteva familii.

Amin.

Popularity: 10%

Sfinţii Mase Rati şi Basarab Hobanatul

În PreaSlăvitul şi NeApocalipticul an 2011 d. Hristos, cu mila, slava şi banii contribuabililor, şi-a făcut apariţia în Bucureşti Sfântul Basarab Hobanatul. Cum ar spune Oprescu: “Probably the best Hobanat in the world!”. Dar nu e. Cum spune mama, “e el prost/pod, dar e prostul/podul nostru”.

Oamenii au venit cu mic, mare şi maşina personală, de la ora 5 dimineaţa, ca să testeze minunea. Ţine la tăvăleală, merită banii, acum să vedem dacă salamul electoral cu imaginea podului pe el mai aduce un mandat. Plus că un sobor de preoţi au sfinţit “cadoul pentru Bucureşteni”. E bine că e sfinţit. Acum doar să avem şoferi responsabili, corecţi şi calmi, că de sfinţit am udat toată ţara.

În altă ţară, exact pentru a demonstra că România este Poporul Ales, Lancia (aoleu asta e o altă marcă de maşină) Creştinismului, Suliţa Popii ş.a.m.d., în parcarea unui românaş creştin până în cusătura costumului de şofer şi-a făcut simţită prezenţa divină Sfântul Mase Rati. Cum a văzut minunea, compatriotul a început să îl laude pe ‘mniezo, acest Geniu al Designului Inteligent şi acţionar majoritar la toate companiile de automobile de lux.

Morala acestui text? Vine vara şi înfloresc sfinţii şi minunile. Eu, un păcătos, am fost martorul apariţiei în tramvaiul 32 a Sfântului Nespăla’, în trafic era Sfântul Meltea’ şi la locul de muncă mă întâlnesc de mult cu Sfânta Lene. Dar mă ţin tare şi nu cred. Păcătosul de mine.

Popularity: 5%

Iisus, miei, bere, carne, iepuri, ouă, lumină…

Încă un Paşte. Din nou acest eveniment ce adună mai multă pioşenie şi penibil, la un loc, decât orice altă sărbătoare. Mulţi creştini nu au înţeles nici acum, ori poate nu ştiu eu, care este scopul sărbătorii: o “petrecere” decentă că a re-re-re-re-re-re-re-re-re-re-re-….-reînviat Iisus. Sunt aceleaşi cozi la magazine, indiferent de “criză”, şi aceeaşi grandomanie deja tipic creştină. Oamenii sunt la fel de proşti, falşi şi pioşi ca în restul anului, doar că acum devin penibili în faţa propriei credinţe.

Săptămâna asta, importantă, de mare post şi iertare, a început cu stângul pentru tagma creştină şi iertătoare, fiind scandalizaţi de “bebeluşii homosexuali” ce au împânzit România. Au înfierat campania de “promovare” a homosexualităţii, de parcă a ţi-o trage în fund e un trend, şi trebuie promovat precum H&M sau Zara. Bebeluşul ăla nu face reclamă pentru “cât de cool e să o arzi gay”, ci pentru “sunt gay pe planeta de n-jpe mii de ani, unii şi-au adus aportul istoriei mai mult decât ai crede, şi nu o să dispară pentru că îi arzi tu pe rug ca în Evul Mediu”. Deci, arde-o tolerant, că oricum nu ai nimic de câştigat fiind un războinic fidel al luptei între… până la urmă cine? Şi vă rog eu, măcar cei ce citiţi acest blog, nu vă mai întrebaţi “ce o să îi spun copilului meu când o să vadă doi bărbaţi că se ţin de mână pe stradă?”. Mai bine încercaţi să îi spuneţi de ce o bate Ghiţă pe Maria că e ciorba rece. Ori de ce Maria îl înşală pe Ghiţă. Ori de ce… Înţelegeţi?

Tot în săptâmâna asta au avut loc şi mai multe evenimente de maxim interes, precum pomenile, împărţelile şi postul. Toţi creştinii trebuie să ţină post, pentru că şi Patriarhul, în turnul lui de fildeş, a dat de pe masă caviarul şi acum mănâncă ciorbă de ştevie şi piure de spanac. Şi da, aşa îşi arată toată lumea nivelul de bunătate. Prin post. Nu prin a ajuta oamenii, semenii, săracii, nevoiaşii. Prin post. Când tu eşti în post, cu mielul tăiat în congelator, un muritor de foame este “excitat” de pioşenia ta.

Vorbeam mai sus de “panoul gay” şi mi-am amintit cât de penibili au fost şi mulţi reprezentanţi ai presei în perioada asta, începând cu redactorii pătrunşi de “lumină” ce au scris că “bebeluşul gay promovează homosexualitatea”. Am demontat deja prostia asta. Apoi, ziarele s-au bătut să comercializeze Biblii şi cărţi cu Iisus pentru că… Gazeta Sporturilor are legătură cu Iisus. O carte de Confucius nu puneau, ori Codul Bunelor Maniere. Nu. De ce să înveţi despre etică şi morală, aşa cum sunt ele normale. Nu. Trebuie să înveţi etica şi morala creştină, altfel, “liberul arbitru” te taxează = mori = iad = chin veşnic.

Într-un final, oamenii se bat pe carne, şi mieii stau morţi, cu fundă roşie la gât, în aşteptarea unei alte sărbători de “băgat la burdihan” şi în care, ştiu, toţi o să spuneţi “TREBUIE SĂ FIM MAI BUNI!”. Dacă o să îmi spui rahatul ăsta am să te ignor, pentru că dacă tu eşti bun doar de Paşte şi Crăciun, înseamnă că îmi recunoşti faptul că în restul anului eşti o scârbă de om. Corect?

Am să petrec şi eu paştele cu familia, pentru că m-am născut într-o familie creştină, şi o TOLEREZ pentru că nu mă afectează credinţa lor. Şi da, am să merg şi la biserică să iau lumină, pentru că e o “tradiţie” de-a mea, să merg cu părinţii la lumină. Ei se bucură că “îi ajută ‘mniezo”, eu mă bucur că stau cu ei. Şi da, am să şi mănânc bucate tradiţionale de paşte, dar asta pentru că îmi place carnea de miel şi plăcinta cu brânză dulce, numită Pască. Îmi place atât de mult Pasca încât mulţumită mentalităţii tolerante a mamei mele, primesc Pască şi de Crăciun şi ziua mea.

Am să mă întorc de la biserică împreună cu familia, în corul pieselor dance ce vor rupe boxele prin balcoane şi maşini, voi saluta respectuos vecinii cu “Bună seara” şi ei vor spune că “Hristos a înviat”, de parcă nu s-a demonstrat ştiinţific faptul că reînvierea e normală. Voi observa aceleaşi babe cum fac aceleaşi ritualuri păgâne atribuite creştinismului, cu fier şi iarbă la uşă, iar în final, după ora 12 noaptea, o să mă holbez la decolteul Biancăi Drăguşanu, în timp ce aduce lumină împreună cu Bendeac şi umorul lui. Pentru că un copil nu trebuie să fie tolerant. El trebuie să fie obsedat de “ţăţe, buci şi glume cu tentă”. Altfel, conform logicii româno-creştine, nu e demn de ţara noastră.

Şi dimineaţă am să lecturez cu acelaşi interes, editorialul lui Bichir, acest N-am Cuvinte al românismului, tradiţiei şi iubirii. Omul care a reuşit într-un editorial să transforme un banal meci de fotbal între CFR Cluj şi U Cluj, într–o luptă între “românii creştini şi bozgorii răi şi ai dracu’”. Dar are voie, pentru că “eşti mai bun” doar de Paşte. În rest…

Vă urez haleală fericite, să nu vă cadă lumina, şi să vă scoată iepuraşu’ de paşte cât mai multe ouă pe…

Popularity: 7%

Caut femeie. Creştină!

Nu mai merge aşa. Nu mai pot să trăiesc în păcat şi dezlânare. Trebuie să mă căsătoresc, acum cât sunt în floarea vârstei, şi neapărat cu o femeie creştină, cu frică de ‘mniezo şi calităţi demne de biserica ortodoxă.

Dar la cine să apelez? Unde să mă duc? Cu cine să vorbesc? Necuratul colcăie pe facebook, iar hi5-ul a murit în Focurile Trendului. La biserică au început să apară tot felul de domnişorici ispititoare, dar cu sufletul murdar şi pe tocuri de 15 cm. Aliluia Aliluia!

Slavă Cerului şi Pământului deţinut de BOR că am descoperit site-ul de matrimoniale creştine. Www.cetatea-creştină.org, Lumina din întunericul internautic. Aici pot afla lucruri minunate despre taina căsătoriei între creştini. De exemplu, cum o spunea Preotul Iustin Pârvu:

- Casatoriile, nu mai vorbim, se fac de-a valma, fetele pentru un ghiul, un inel, leaga prietenie cu negri, finlandezi, arabi si se casatoresc cu ei. Am primit deunazi un grup de tineri la chilie si m-au surprins cei doi negri care ii insoteau. Insa ei erau asa de deprinsi, obisnuiti unii cu altii, incat m-am mirat foarte tare, fiindca cei doi aveau prietene romance, probabil se vor casatori. Ei bine, dragii mei, aceste legaturi biologice care se nasc in cadrul natiunii noastre nu ne mai dau voie sa vorbim de prestigiu.

Aşa este. Unde a dispărut prestigiul spermei româneşti? Şi cum să permitem femeilor din România Ortodoxă să se îndrăgostească de bărbatul din Finlanda Prosperă? Ruşine! Dumnezeu nu iartă.

- “Nu mai putin daunatoare pentru viata de familie sunt si casatoriile mixte, adica cele care se incheie intre crestinii ortodocsi cu parteneri apartinand altor confesiuni, catolica, protestanta sau cultelor neprotestante sau chiar necrestini: mahomedani, evrei, budisti, hinduisti, brahmani si altii.”, spune Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula. AMIN!

În final, Părintele Cleopa mă ghidează cu lumină şi logică creştină spre deznodământul căsătoriei mixte:

- Acum va intreb pe voi, se mai fac astazi nunti de acestea ?
- Nu, parinte !
- Stiu si eu ca nu ! De aceea va scoateti ochii, de aceea va imbolnaviti, de aceea divortati, de aceea face unul la dreapta si altul la stanga; de aceea unul se duce la alte femei, si femeia la alti barbati si batai si stres si betii si urgii si moarte !”.

Aşa este! Câtă dreptate şi credinţă! Simt!

Aşa că m-am înscris. Vă aştept şi pe voi.

Oare ce tânără creştină vrea să iasă la un date cu mine la Mitropolie?

Popularity: 14%

BOR îşi extinde serviciile de făcut la portofel

Salut. Eşti ocupat? Eşti atât de ocupat încât nu poţi nici măcar să treci în fiecare duminică pe la biserică să laşi un pomelnic? Nu îţi mai aduci aminte cum arată cutia milei, ori ce maşină are Popa? Nu-i nimic.
BOR vine în ajutorul tău. PreaFericitul a gândit pentru tine, în timp ce naviga pe internet, între două filme cu popi în chilie şi un Iisus într-o ceaşcă de cafea. De acum încolo poţi lăsa acatiste şi pomelnice online. Lucrăm şi pentru secţiunea de blesteme.

Vă invităm pe toţi să plătiţi pentru pomelnicele online, acum cu Vise, MasterCârd şi altele.

Tu ne spui şi ne plăteşti, noi ne facem CĂ Contezi!

P.S. – mulţumesc Alexandrei care a vrut să lase un pomelnic din Anglia, şi nemulţumită de planul tarifar a hotărât să reclame site-ul la mine.

Popularity: 5%