Chiar acum am venit de la vomare. Am vomat pentru schimbare în binele unui grup ÅŸi lamentarea unei gloate. Să fie într-un ceas bun. Am ajuns la secÅ£ie sigur pe mine că îmi voi bate joc de buletinul de vot. Vroiam să scriu mare pe el “Ofer servicii de mâncău: 07XX.XXX.XXX”, sau “Puteam să mă scarpin acasă, dar am venit ca … să mă scarpin aici!”. Dar am renunÅ£at la idee… M-am gândit că nu merită să îi amuz pe cei care numără voturi.
Aşa că m-am postat la tânărul dătător de buletine de vot şi i-am zis:
- Anulează şi tu buletinul şi îl iau acasă.
- Nu se poate.
- De ce?
- Pentru că nu se poate. (ai dracu` Ionuţii ei cum au o explicaţie pentru toate)
- Păi ştampilează-l, rupe-l, fă ce vrei pe el, dar îl vreau acasă.
- Nu se poate.
- Atunci dute-n votul meu şi dă să pun o ştampilă. Apoi tu regreţi prostule că numeri până la 2 noaptea toate voturile, plus al meu.

Deci nu am putut să iau un buletin să îl mătrăşesc cum vroiam. Să mă ÅŸtampilez pe mine ÅŸi să mă plimb prin casă Å£anÅ£oÅŸi: “Sunt preÅŸedinte! Eba, sus pe masă! Udrea, treci sub masă! Crin, freacă pantofii!”. Viitorul suna aÅŸa bine.

Popularity: 1%