Când străinii ne hulesc și nu ne mai bagă nimeni în seamă, pentru a ne ridica singuri nivelul de nas, ne întrebăm retoric „oare cum ar fi lumea fără România?”. Nimeni nu se întreabă ”cum ar fi lumea fără marii inventatori născuți în România?”, pentru că un geniu nu datorează nimic teritoriului.
Până la urmă, fără România, planeta ar arăta, logic, cam așa:
Popularity: 15%
De ceva timp nu am mai ascultat muzică veche şi bună. Adică piese care cândva erau “hit-ul verii”, şi care 3 luni mai târziu erau “ceaia?”. Hai toată lumea, să ne simţim ca în anii `90 ai muzicii româneşti:
1. MB&C – Marea
Nu cunosc nici un detaliu despre această trupă, dar piesa a apărut în 1998 şi cel mai probabil terasele se rupeau în două pe beat-ul mijto. Audiţie plăcută, hey o hey o:
2. Double D – De ce?
Cum probabil vă daţi seama, nici despre această trupă nu ştiu nimic, dar datele de pe youtube mă anunţă că: “unul dintre hiturile trupei double d la vremea respectiva.Cantecul este din anul 2000 si face parte de pe EP-ul cu acelesi titlu “De ce”.Componenta : Daniel Badea, Catalina Zanfir (in prezent trupa chiK-go), Delia Panait”. Asta spune totul, nu?
3. Chik-Go – Oare
Dacă trupa de mai sus a suferit o ruptură semnificativă, am hotărât să vedem în ce s-a materializat tona de talent muzical, aşa că ascultăm piesa magistrală a unei trupe relativ nouă, dar tot veche. De ţinut minte refrenul:
“Oareeeeeee eşti tu vinovat?!
Poate am iubit prea muuuuuuuuult,
Şi tu ai călcat în… Oareeee?”
Popularity: 6%
Liniştea din politica românească a fost, senzaţional, ruptă de un nou scandal de amploare. Campania de promovare turistică a României, o problemă anuală în ţărişoara noastră. Elena Udrea, ministra Turismului a hotărât ca anul acesta să lanseze la (pui) Shanghai în vale, noul slogan, logo şi videoclip de ţară. Sub o frunză transpirată şi sloganul “Explore the Carpathian garden” se află numele ROMânia. Ceea ce înseamnă că, asemenea preşedintelui, ne reprezintă.
Problema, pe anul acesta, este că asemenea anilor trecuţi, România nu oferă NIMIC turistului. Nici muzee (sunt în umbra teraselor), nici mânăstiri (câte biserici să tot vizitezi?), nici mare (peşti şi cocalari morţi pe plajă) şi nici munte (murdăria este bună?). Din depărtare ROMânia este frumoasă, verde, albastră, maro (munte) şi puţin gri. Din momentul în care treci graniţa sejurul devine doar amuzant. E un teren sterp, în relief (suntem o aberaţie a naturii, ştiu), neîngrijit şi neiubit.
Anul acesta ne promovăm cu aceleaşi personalităţi. O să spuneţi că nu avem altele. Da, dar eu sincer m-am plictisit de Hagi, Nadia şi Năstase. E penibil să promovezi ţara prin sportivi când la noi se exersează saltul în pişcină pe saltele şi nu avem o arenă europeană de fotbal. De ce m-am plictisit de Hagi? Pentru că nu avem un fotbal de calitate ca să ne promovăm cu un mare fotbalist. De ce m-am plictisit de Nadia? Este o “patrioată” prea scumpă. Şi ce am cu Năstase? Tenisul nu e un sport foarte popular, cel puţin nu precum fotbalul, deci nu ştiu mulţi cine şi ce a făcut. Continui să cred că ne putem promova ţara cu lucruri actuale şi cât mai des întâlnite: Dracula, Baba Dochia, Piţipoance, Cocalari, Beţivi, Politicieni, Nesimţiţi, Comunişti, Extremişti, Preoţi, Boschetari, Pedofili, Cămătari, Nunţi stradale, Ridicători de maşini, etc. E mai ieftin.
Ca să terminăm odată şi povestea cu sigla furată, poftim, doamna Udrea, cado de la mine, o siglă unică şi originală:
P.S. – am găsit şi cel mai reprezentativ videoclip pentru ţară:
Popularity: 4%
Ora 5:20 min – Gara de Nord. Peronul 6 e plin de oameni dornici de puţină mare. Eu sper ca toţi să meargă în staţiunile de “lux” de pe litoral şi să fie Vama goală.
6:15 – Trebuia să fim în tren, şi pe drum, de jumătate de oră, dar coşmelia întârzie.
9:15 – trenul merge ca împins de Naş.
10:30 – Suntem depăşiţi de un biciclist de pe autostradă. Menţionez că bicicleta era model “Velociped 1817″.
11:33 – Trebuia să fim în Mangalia de 10 minute, în schimb suntem depăşiţi fără stres de un beţiv pe scuter şi un bondar.
11:50 – Oare trenul acesta se deplasează, ori se mişcă planeta şi noi alunecam încet pe ea?
12:45 – Ajung în camera de cazare. Mă loveşte în suflet un parfum de hamsii şi mă simt cu adevărat liber. Închid telefonul. Dacă mă caută vreun mogul să mă angajeze pe mii de coco, să revină.
Cred că 13 şi puţin – mă aşez cu prietena “La Meduze” pentru o ciorbă de văcuţă, aşa cum cere tradiţia anuală. Servirea nu mai e la fel de bună ca în alţi ani, dar cui îi pasă? Ei îi pasă. Vine ciorba, minunată ca întotdeauna. O termin ca un nebun şi mă arunc entuziasmat în farfuria Ei. În timp ce Ea se sperie de muştele din olivieră, eu îi controlez pe ascuns porţia de mâncare. Cedează, scârbită de “murăturile” din oţet şi îmi împinge farfuria. Înseamnă că e sătulă.
O oră când cerul e senin – Mă aşez pe plajă, pregătit de un bronz original, ca în fiecare an. 2008 a fost “Bronzul Alex Velea”, 2009 “Bronzul cu motive Leopard şi poate anul acesta o să mă aleg cu “Bronzul Chipul lui Iisus”.
Puţin mai târziu – Plutesc printre alge.
Încă puţin mai târziu – Adorm pe plajă.
Acum – Stau şi scriu asta. Lenevesc. E bine.
…
Popularity: 6%
A început sezonul estival. De fapt el a început de mai mult timp, dar abia acum începe lupta pentru un petec de nisip, un şezlon scump, o umbrelă, o bucată de concediu. Cu această ocazie sărbătorim sezonul estival pe litoralul românesc din:
Bulgaria – mai aproape ca litoralul nostru. Matematic imposibil, dar turistul român bate orice lege a fizicii;
- ai inclus în pachetul de vacanţă şi AuTombola: îţi poţi câştiga în ultima zi de concediu, după ce a fost furată imediat ce ai trecut graniţa;
Grecia – la ei nu se plăteşte umbra pe plajă, cum e la noi;
- dacă anul acesta nu ajungi la Pamplona, poţi asista la greci la deja cunoscuta “cursă cu revoltaţii”;
Turcia – ajungi mai repede cu TIR-ul la ei decât cu trenul la noi pe litoral;
- rahatul turcesc e mai ieftin;
Popularity: 8%
Am revenit din Vama, mai exact după scurta şedere acolo, cu impresii şi despre Vamă cât şi despre evenimentul principal intitulat Summer of Punk II.
Cum e Vama Veche? E scurtă, adică nu mai sunt şederile acelea de 7-8-9 zile când uitau părinţii de mine şi mă scoteau din testament. Acum un weekend şi gata. Şi nu pentru că aş fi eu pensionar, dar nu mai rezişti în Vamă ca pe vremuri. Muzica de la terase nu se mai aude când stai pe plajă din cauza ambientului de turmă (abia am recunoscut din neant o piesă a celor de la Led Zeppelin), din corturi se fură într-o veselie, iar mai nou pe plajă se plimbă şi burtoşi cu lanţuri. Totuşi, lanţurile sunt mici şi insignifiante în comparaţie cu cele purtate la Mamaia. Mai trist este că dacă tot ai de gând să îţi aduci pruncul în Vamă, NU îl pune să se joace în nisipul plin de mucuri de ţigară şi cioburi. Mâncarea e la fel de bună, ceva mai scumpă, iar băutura ce mai contează.
Summer of Punk II. Nu a fost cum mă aşteptam, din două motive: prea puţin public – probabil speriat de preţul biletului – dar cu toate acestea trupele au fost peste orice îmi închipuiam eu.
Concertul a început undeva în jurul orei 18:30 cu băieţii de la Coercion (click pentru contul lor de myspace).
Pentru o trupă care cântă de doar doi ani totul a decurs foarte bine, muzica a sunat bine iar băieţii au fost de acord să ofere şi un interviu pentru Punk Up Your Life, vorbe grele pe care le veţi asculta sâmbătă de la 21 la 22 pe RRM Student FM.
Au urmat apoi băieţii de la Recycle Bin care au încălzit şi mai mult atmosfera. În amintirea lui Poke au făcut un concert de zile mari, iar la final din cauza aglomeraţiei am ratat interviul, dar poate îşi fac simţită prezenţa chiar în emisiune.
Povestea este asemănătoare şi în cazul băieţilor de la Cobe, deja cunoscuţi pe scena punk-ului de la noi. Oricum fiind din Bucureşti sper să reuşesc să îi aduc pentru un interviu la radio. Piesele lor nu mai trebuiesc prezentate pentru că foarte mulţi le ştiu. Reascultă Cobe AICI!
Imediat după a urmat şi dezmăţul ska. Dance Trauma au fost geniali. Publicul a dansat pe muzica lor până a căzut, la propriu. Pe lângă piesele foarte bune, Dance Trauma a început cu un cover după Madness (cum se putea mai bine) şi au ajuns să facă adaptări după Prodigy şi Yves LaRock. Bravo, iar în poza de mai jos o să vedeţi… nimic. E praful ridicat la 10 metri de cei care dansau.
Următoarea oprire, Charly Fiasco. Prin energie, spirit şi modestie băieţii au impresionat pe toată lumea, iar la un moment dar solistul cânta fiind ţinut pe braţe. Şi ne mai miram de ce ar fi compus cineva o piesă punk pentru România (ascultă Bistriţa). Pe băieţii de la Charly Fiasco îi puteţi asculta din nou sâmbătă pe 103,4 de la 21 la 22, într-un interviu în exclusivitate la Punk Up Your Life.
Haos, una dintre cele mai vechi trupe de punk din ţară a fost la înălţime, în ciuda vârstei şi a mesajului pacifist-ironic, pe care încinşii nu îl acceptau. Cu părere de rău, fotograful a plecat, dar am obţinut un interviu. Postez o piesă de la Haos pentru a face încălzirea până sâmbătă:
Şi în final, Dead Ceausescu`s despre care nu pot spune foarte multe deoarce nu mai e nevoie. Ei au fost vedetele în concert şi au demonstrat că merită toţi banii. Audiţie plăcută:
Mulţumiri: băieţilor de la Coercion pentru realism, Charly Fiasco pentru concert, Haos pentru că mai pot, Gabby Molotov pentru tot, Ana pentru aparatul foto, oricine pentru reportofon, cocalarilor pentru Vamă, omului pentru gaura din stratul de ozon.
La final, Destroy Vama Veche! Oricum nu mai e nimic de salvat.
Popularity: 2%
Loading ...
