Tag Archives: muzica

Eurovision, ceva?

Panică și isterie! Anul acesta se pune problema ca România să nu participe la Eurovision. Cică e vorba de bani, dar știe toată lumea că de vină pentru o posibilă absență e lipsa de valoare. Că, păcatele mele, pentru un concurs unde se votează între vecini și pe criterii politice, aș impune o taxă Eurovision, pe lîngă taxa radio-tv. Și orice pasionat de geopolitică vrea să știe: „Rep. Moldova ne dă nouă, sau Rusiei, 12 puncte?”.

Așa că să nu ne ducă pe noi de nas cei de la TVR, că știm adevărul. Avem și patru  propuneri (numa` dive) pentru anul 2012, toate fiind garanții ale succesului:

- Inna Hot, pentru că prinde la public. Nu știu de ce, dar prinde;

- Marina Voica, pentru că Finlanda a căștigat cu monștrii de la Lordi, așa că merită să încercăm cu un monstru clasic;

- Mădălina Manole feat. Mălina Olinescu. Ambele au reclamat un con de umbră înainte de suicid. O prezență la Eurovision scoală, pardon de expresie, morții;

- Roxana Prințesa Ardealului. Inevitabil se va maneliza și Eurovisionul;

Așteptăm votul vostru în dreapta sus. Da, acolo!

Popularity: 7%

Taxime-triștii se atacă

Stimați cititori, dacă vreți să plecați zilele astea din România, ori să veniți, trebuie să vă feriți de taxime-triștii de la aeroportul Otopeni. Cunoscuți și ca Taximo, și împărțiți în două grupări (cu licență și fără), taxime-triștii au început să se taie singuri în preajma aeroportului, pentru a capta atenția clienților. Clienții trebuie să se ferească de ei pentru că pot provoca stări emoționale proaste și pot lăsa urme de rimel pe bagaje.

Conform datelor furnizate de reporterii NdB, altercația a început acum câteva zile când, sub influența băuturilor alcoolice, un taxime-trist a urlat în fața aeroportului că un hotel din Tokio e de rahat. În acel moment, un alt taxime-trist, și-a dat bretonul din ochi, a pus mâna pe o lamă și a început să se taie de supărare. Așa cum știe toată lumea, taxime-triștii se ajută între ei, iar cei de la Otopeni și-au chemat  toți colegii prin stație. În mai puțin de 30 de minute aproximativ 50 de taxime-triști au început să se taie între ei și căutau cu disperare un colț pentru a se ascunde de lume.

Poliția a intervenit cu promptitudine, înarmați cu mâncare fast-food și muzică tristă. Un singur taxime-trist a avut nevoie de intervenție medicală după ce și-a prins cercelul din limbă în breton.

Revenim cu mai multe detalii, dacă apar.

 

Popularity: 7%

Țuțu Adrian Prodacșăn!

tutu

„Iooo! Țuțu Adrian Prodacșăn… șăn…șăn…șăn. Atenșiăn… șiăn… șiăn… șiăn. Ai prizent tu iu niu stail… stail… stail.”

Cam așa începe piesa „Shut the fuck up!” compusă de Țuțu Adrian, la Țuțu Adrian Prodacșăn Studiouz. Probabil. Știți cine e Țuțu, nu? E băiatul acela care a câștigat Românii au talent, înzestrat cu aptitudinea de a fi orfan. Bine, și stilul lui ciorăpăresc prinde la puștimea cu drept de vot prin SMS, dar oricum, băiatul are. Are 120 de mii de euro.

Poate vă întrebați cum de am ajuns să ascult ciorap. E simplu. Am fost „jignit” în ultimele zile că sunt oarecum limitat în materie de muzică. Adică 1.500 de piese în Winamp nu înseamnă prea mult. Așa că m-am hotărât să mă cultiv muzical. De unde era să încep dacă nu de aici d-aproape? Am găsit pe internet o selecție de piese marca Țuțu și hai să simt că românii au talent.

Băiatul e român de-al nostru. Șapte piese, și aproape atâtea remixuri și variante. E greu să te decizi când ești talentat. Dar nu-i nimic. Am timp să ascult toate cele trei variante de „Iubiți-vă părinții”, piesă care a făcut diferența în concurs. Cred că am și plâns. Cred. Eu nu prea sunt credincios.

În ciuda faptului că a câștigat 120.000 de euro, a cumpărat un apartament în București și câteva sesiune de „fă-mi album” cu Marius Moga, tot nu e fericit. În piese plânge după fete. Și știm că multe liceence plâng după el. Până la urmă, dacă pun bine urechea pe boxă, și boxa pe mute, piesele lui nu sunt rele de un radio pirat-comercial. Linia melodică e făcută într-un Hip Hop Ejay mai vechi, dar îți faci treaba cu el.

Hai că-i clar și evident/ Țuțu are ioc talent!

 

 

Popularity: 11%

CÂND A ZBURAT CUCU’ CU AŢA!

..Cica exista odată, demult de tot, pe când femeile îl iubeau încă pe Mircea Radu şi bărbaţii urmăreau cu lacrimi în ochi „Inimă de ţigan”, un sătuc numit URLAAAŢI!

Şi-n locul ăsta liniştit şi frumos s-a întâmplat într-o zi ceva cutremurător. Un bărbat în toată firea, beţiv şi fără frică de Dumnezeu, s-a trezit de dimineaţă, ca din senin, şi a început să cânte cu un glas atât de dulce cum nu se mai auzise pe faţa pământului. Oamenii locului rămâneau împietriţi în faţa şi stau ziua-ntreagă de-l ascultau. Vorba se duse însă mai departe şi începuseră să vină şi străini ca să îşi „mângâie” urechile cu glasul bărbatului, ba chiar îl porecliseră „Cucu’”.

Eee, dar mai straniu de atât era  că omul chiar avea glasul precum cel al păsării. Nu că nimerea notele cele mai grele, nu aşa! El începuse să ciripească cu adevărat: cu „cip-cirip” şi tot tacâmul. Aşa că nu după mult timp începu să umble vorba că păsăroiul de bărbat îl avea pe factorul X în el. Femeile mai slabe de înger, îngeraşul meu, începuseră să se cam sperie şi să privească pieziş spre dânsul.

Cea mai sceptică era însă, Pavela Şeling, fata bătrână, da’ înţeleaptă a satului. „Da, voce are, nu zic nu! Da’ nu de Cuc! Răspunsul meu este NU”, se încăpăţâna ea. Ba în convingerea ei că Cucu’ nu avea nici pe dra.. X!, Pavela se luă la harţă cu primarul, Marian Sână. Ăsta mai avuseze vedenii şi înainte cu factorul X, dar nimic real. Aşa că, şeful satului zicea că ar face pariu cu orice, chiar şi cu viaţa, că Cucu e semn din altă lume.

„Cucule”, zicea primaru’, „nu vrei tu să te dăm la televizor?”. Da’ păsăroiul nimic nu zicea, numa’ ciripea şi nimeni nu reuşea să comunice cu el.

Acu’ să vedeţi! Ideea bună o avu un pici cu muci la nas, căruia toţi îi ziceau Mircică sau Badea: „Mă proştilor”, zise ăla micu’, „vă învăţ eu ce să faceţi: aduceţi un papagal (că-s unii dintr-ăia mai deştepţi, bilingvi cum s-ar zice – vorbesc şi limba omului şi p’aia a păsărilor!)!”

Zis şi făcut! A doua zi papagalul era în sat. Îl chema Miai, zis a lu’ Morar, şi era cam pricăjit. Fusese adus de un ins cu voce de babă şi pus pe sketch-uri, care povestea că-l prinsese cu ajutorului unui buzdugan. Mă rog, nu conta asta.

„Arată-ne Cucu’!” zise omu’ cu papagalul. Numai că atunci când au mers la casa păsăroiului, era pustiu. Ăsta, ca orice Cuc, după ce se văzuse faimos, plecase de-acasă. Cum s-ar zice, îşi lăsase ouăle în grija cui o vrea.

Toţi au rămas atunci cu buza umflată. Numai Pavela, când a fost întrebată mai târziu de un reporter dacă Cucu îl avea pe X în el, a răspuns rânjind: „Îmi pare rău. Răspunsul meu este NU”.

Popularity: 12%

Giulia: „Copilului meu nu îi place muzica mea”

Surprinzător, dar în ciuda faptului că încă nu a născut, cântăreața Giulia nu se mai înțelege cu propriul copil. Acesta reacționează violent ori de câte ori aude piesele mamei.

Ultima astfel de întâmplare, pe care artista a catalogat-o ca „prima” pentru a da bine la audiență, a avut loc în direct la Pro FM. Exact când a început să cânte piesa mamei, copilul nu a mai rezistat și a început să lovească cu picioarele, moment simțit și de audiență. Un bărbat aflat la volan în zona Arcului de Triumf a reclamat faptul că a primit un picior în burtă în timp ce făcea o depășire neregulamentară. Vinovat este copilul Giuliei.

Solista a declarat că nu știe ce să mai facă, deoarece oricum nu știe să facă altceva, și nu crede că o să se înțeleagă cu propriul copil. „Nu știu ce e cu el. Poate a ascultat pe ascuns ceva muzică bună, dar eu sigur nu i-am dat să asculte ceva calitativ. Oricum, e deja mare, și îmi e greu să îl mai obișnuiesc cu hit-urile mele. Poate peste ani o să mă apuc de alt stil. Se mai poartă stilul rock?”.

Întrebați de tabloide, doctorii au declarat că Giulia își supune copilul unui stres imens. „Este groaznic pentru cel mic să știe că mama lui a cântat în trupa Candy, dar durerea este cu atât mai mare în momentul în care trebuie să fie mereu prezent când mama lui muncește”.


Popularity: 13%

Radu Groza a fost bătut la ceafa goală!

Supărată că iubitul se întoarce acasă în fiecare seară mirosind a studio și pseudo-cântărețe, Roxana Nemeș a hotărât să îl bată pe Radu Groza de față cu toată lumea bună. Așa că, în jurul orei 3:30, într-un club din București, Roxana Nemeș l-a pus pe tot Radu Groza pe picioarele ei și a început să îl pălmuiască la ceafa goală, de îi tremurau bojocii bietului impresar. Cei prezenți în club au rămas sidefați și nu și-au imaginat că Radu poate să iasă din casă la ora aia.

Roxana Nemeș a declarat imediat tabloidelor că: „nu e posibil așa ceva. Adică eu vin de la Cuca-Măcăii să mă fac cântăreață pentru el, suport luni bune de chirie prin București și acum el îmi face d-astea?! Lasă că vede el bătaie ardelenească. Păi dacă nu eram eu, el nu era cu mine!”

Radu Groza nu a dorit să comenteze evenimentul fiind pedepsit și trimis acasă. De asemenea, pe surse am aflat că Radu nu mai are voie să facă nici o cântăreață timp de 6 luni.

Vestea bună este că Roxana Nemeș mai lansează o piesă. Dacă vreți să o ascultați mergeți în bucătărie, spargeți toate vasele și urlați: „Hit the neck/ Hit the goiter/ You are sexy/ I am hotter”.

Mai jos avem dovada clară a bătăii aplicată de Roxana Nemeș:

Popularity: 4%

Ziarul Curentul deconspiră trupa Hi-Q

Până acum fanii și oamenii de știință se tot întrebau isteric: „câți membrii are trupa Hi-Q?”, „câte tipe?”, „câți masculi?”, etc. Nimeni nu știa răspunsul la vreuna dintre întrebări, dar situația a fost clarificată vineri (11.11.11) în paginile ziarului Curentul.

Florin Grozea, jumătatea masculină din trupa HI-Q, s-a făcut om de casă în urmă cu două luni...”

Știu, poza de deasupra e înfricoșătoarea, dar cineva mi-a spus că sub aspectul ăla de băiețel fragil, Sturzu e un adevărat Victoria`s Secrets.

Acestea fiind zise, deducem că Sturzu e fetița trupei, nu Dana Nălbaru, care hai să fim sinceri, dacă o privești din spate e mai mult echerojen. Și ciudat, aveam dubii față de Florin Grozea.

În final, să ne bucurăm și să dansăm pe cea mai bună piesă a trupei Hi-Q:

Popularity: 6%

Woodstock ’69 vs. BORstock ’11

A mai trecut un an, un festival, o pupătoare. Şi-au dat coade pline de iubire, au tăvălit portofele pe raclă şi au blestemat în stânga şi dreapta proasta organizare. A mai trecut un festival BORstock, şi mai mult ca niciodată, a semănat şi nu prea cu vestitul Woodstock. Să analizăm situaţia.

În ’69 s-au adunat sute de mii de oameni care credeau în ceva: pace, iubire, LSD, marijuana. În 2011 s-au aliniat sute de oameni care cred în: mântuire, haine sfinţite de raclă, câştig la loto, spor în casă şi sănătate. Evenimentul de atunci a blocat un întreg stat şi au migrat mai mulţi americani spre un câmp din estul SUA mai abitir ca românii spre Spania acum 4-5 ani. Moaşteningul de anul acesta a dus la un blocaj de neam prost al drumului dinspre Rahova spre Unirii, o coadă pe un trotuar, şi un şir de WC-uri ecologice pe celălalt.

Generaţia Woodstock a trecut printr-o spiritualizare indusă de muzică şi droguri, visători şi delăsători (acum serios, când dracu’ a încetat un război în urma unui festival rock?). Cum “religia este opiumul popoarelor“, putem spune că şi pelerinii erau drogaţi, visători şi de asemenea delăsători (când a avut loc o schimbare benefică în România în urma unui pelerinaj în masă?).

Muzică a fost din belşug în ambele cazuri. În ’69 se auzea cam prost şi se mai electrocutau cântăreţii din cauza instalaţiilor, dar acordurile lor tot sunau mai bine ca lălăiturile actuale din staţii moderne de amplificare. Şi în ambele cazuri au fost obiecte handmade: hippyoţii împărţeau brăţări “ale iubirii”, creştini vând cruciuliţe ale kitsch-ului. Cu leduri. Pe atunci pruncii erau chinuiţi cu zgomotul puternic şi atmosfera pestilenţială. Azi cei mici sunt chinuiţi vizual şi psihic de babe “posedate” şi să nu mai vorbim de epuizarea fizică impusă de un părinte imoral.

Într-un final, s-au terminat toate. Toţi au plecat acasă şi au lăsat în urmă un câmp murdar şi nămolos. Florile din parcul Unirii au fost distruse, gunoaiele lăsate pe lângă copaci.

Războaie mai sunt, dar Woodstock nu mai e. Ţara o duce încă prost, dar BORstock mai e. Istoria nu e dreaptă.

Popularity: 12%

Halloweenu’ bagă spaima-n românism!

Gabriel Cotabiţă a declarat că este împotriva sărbătorii americăneşti intitulată Halloween. Acesta a mai menţionat că nu o să sărbătorească Halloween-ul pentru că nu este românesc, de parcă îi păsa cuiva în ce Scufiţă Roşie o să se îmbrace Cotabiţă. Pe viitor, dacă tot este atât de patriot, Cotabiţă poate renunţa şi la muzica rock, aceasta fiind de altă provenienţă. De asemenea, acesta poate renunţa şi la fotbal, hainele scumpe şi străine şi maşina care sigur nu e Dacia 1300. Bag mâna în foc de faptul că nu posedă un telefon mobil românesc (exista, AllView) şi nici nu îşi face mereu vacanţele la băi şi pe litoral. De acum încolo, dacă tot îl dă patriotismul afară din grupul oamenilor care pur şi simplu vor să se distreze, ar putea să se mute într-o casă românească de chirpici, să “conducă” o căruţă şi să cânte toată ziua la bucium.

Sunt mulţi români care nu sărbătoresc Halloween-ul, şi cred că destui nu o fac din aceleaşi motive pentru nu o fac nici eu: e bătaie de cap să cauţi costum şi să te prosteşti toată seara că eşti speriat de bombe. Câţi dintre voi, totuşi, nu vă bucuraţi de o petrecere, indiferent de motiv? Vezi dom’le, nu ne supărăm că de Paşte petrecem cu manele la biserică, dar ne deranjează puţină bânţuială în club, costumaţi în… ce te duce capul. Unde erau plăieşii patriei. Şi ce mă mai bucur de faptul că nu împrumutăm nimic de la străini (toleranţa, bunul simţ, seriozitatea, etc.) pentru că noi suntem patrioţi şi dacă e prost, e prostul nostru!

Cotabiţă face parte din grupul de români pe care îi consider Yeti mioritici, nişte reduşi sociali, care vor să se joace cu iPhone-ul sub fusta tradiţională a mamei. Sunt trei metode să îţi dai seama cine e un Yeti în România: cei care spun “dom’le, asta e România!” când văd ceva în neregulă şi nu intervin; speriaţii de societate care trăiesc mereu cu teama că “ne vede lumea/vecinii/rudele”; şi cei care refuză multe obiceiuri bune din străinătate pentru simplul fapt că nu sunt româneşti.

Ce e românesc?

Cotabiţă, ultimul rulment al românismului!

Popularity: 5%

Cristian Tudor Popescu şi-a făcut trupă!

Supărat că nimeni nu îi mai înţelege stilul editorial, şi invidios că Robert Turcescu şi-a făcut trupă, CTP a lansat, şi inventat în acelaşi timp, o nouă trupă şi un nou stil muzical: Journalism Hardcore Punk.

După cum v-aţi dat deja seama, trupa se va intitula CTP & The Journalists, şi va cânta hardcore punk, fără nici un fel de influenţă.

Întrebat de câţiva punkişti când va lansa primul album, CTP a declarat că aşteaptă să se usuce nepra de pe primul CD şi o să iasă pe piaţă cu primele piese. “Mă bate Gândul să plec şi în turneu prin ţară, dar nu am cauciucuri de iarnă la Dacie”.

Trupa promovează un mesaj anti, şi printre piesele nescrise încă se numără “Sistemul e de vină!”, “Journalism Bop” (cover după Ramones), “God save the Writing Machine” (feat. Sex Pistols) şi “Last Text” (cover Misfits).

În premieră, coperta primului album, intitulat: “Give me a Pen, I’ll go Zen!”.

Popularity: 6%