Tag Archives: Paste

Cine aţi vrea să vă cânte zilnic de azi până la Paşte?

Ne pregătim să punem punct unui alt an inundat de cântăcioși care se tot repetă. Așa că am selectat pentru voi o scurtă listă cu artiștii de care nu ne mai săturăm și pe care am vrea să îi ascultăm cât îi anul de lung. Vrem să ajungem în așa hal încât peste afișul concertului lui Demis Roussos să apară altul cu… da, Demis Roussos. Dar voi stabiliți cine vă place de nu vă săturați. În coloana din dreapta puteți alege:

- rock n`roll băneșcian;

- ler canadian;

- Paul Surugiu (ghici ciupercă!);

- Scorpions, care sunt într-un continuu turneu de retragere;

- Demis Roussos, care este;

Care să fie?

Popularity: 5%

Halloweenu’ bagă spaima-n românism!

Gabriel Cotabiţă a declarat că este împotriva sărbătorii americăneşti intitulată Halloween. Acesta a mai menţionat că nu o să sărbătorească Halloween-ul pentru că nu este românesc, de parcă îi păsa cuiva în ce Scufiţă Roşie o să se îmbrace Cotabiţă. Pe viitor, dacă tot este atât de patriot, Cotabiţă poate renunţa şi la muzica rock, aceasta fiind de altă provenienţă. De asemenea, acesta poate renunţa şi la fotbal, hainele scumpe şi străine şi maşina care sigur nu e Dacia 1300. Bag mâna în foc de faptul că nu posedă un telefon mobil românesc (exista, AllView) şi nici nu îşi face mereu vacanţele la băi şi pe litoral. De acum încolo, dacă tot îl dă patriotismul afară din grupul oamenilor care pur şi simplu vor să se distreze, ar putea să se mute într-o casă românească de chirpici, să “conducă” o căruţă şi să cânte toată ziua la bucium.

Sunt mulţi români care nu sărbătoresc Halloween-ul, şi cred că destui nu o fac din aceleaşi motive pentru nu o fac nici eu: e bătaie de cap să cauţi costum şi să te prosteşti toată seara că eşti speriat de bombe. Câţi dintre voi, totuşi, nu vă bucuraţi de o petrecere, indiferent de motiv? Vezi dom’le, nu ne supărăm că de Paşte petrecem cu manele la biserică, dar ne deranjează puţină bânţuială în club, costumaţi în… ce te duce capul. Unde erau plăieşii patriei. Şi ce mă mai bucur de faptul că nu împrumutăm nimic de la străini (toleranţa, bunul simţ, seriozitatea, etc.) pentru că noi suntem patrioţi şi dacă e prost, e prostul nostru!

Cotabiţă face parte din grupul de români pe care îi consider Yeti mioritici, nişte reduşi sociali, care vor să se joace cu iPhone-ul sub fusta tradiţională a mamei. Sunt trei metode să îţi dai seama cine e un Yeti în România: cei care spun “dom’le, asta e România!” când văd ceva în neregulă şi nu intervin; speriaţii de societate care trăiesc mereu cu teama că “ne vede lumea/vecinii/rudele”; şi cei care refuză multe obiceiuri bune din străinătate pentru simplul fapt că nu sunt româneşti.

Ce e românesc?

Cotabiţă, ultimul rulment al românismului!

Popularity: 5%

4 din 7… Nu sunt aşa ambiţios

Acum o lună mi-am propus să schimb lumea. Adică să respect lista asta. Acum trebuie să trag linie şi sunt puţin nemulţumit de mine. Nu am respectat tot ce mi-am propus şi îmi demonstrează că mai am mult de tras la partea cu ambiţia. Dar să purcedem în analiză:

- mi-am propus să nu mai circul cu RATB-ul. Rezultatul? Am cumpărat  aproximativ 8 călătorii. E mult mai bine decât să îmi fac abonament, dar se putea mai bine. Adică ZERO! (0 ambiţie)

- spuneam că nu o să mai mănânc ketchup. Ştiţi cât a ţinut asta? Două ore. Am fost sabotat de mama care a gătit paste carbonara. Şi eu NU pot să mănânc paste carbonara fără ketchup. Nu pot! E ca un drog! Am probleme, ştiu. (foarte 0 ambiţie)

- o oră de TV pe zi. E, asta am reuşit. Oricum nu e nimic de văzut la TV, cel puţin nu pe canalele româneşti, aşa că nu mi-a fost dor de Realitatea TV (post de care o să râd peste câteva texte), Antena Intactului (de care râd mereu) ş.a.m.d. (1 punct ambiţie)

- două oră de computer/net pe zi de acasă. Politically correct? Hai măcar un 0,5 puncte de ambiţie

- minim 10 pagini de carte pe zi. Asta da. Alvin Toffler e, în sfârşit, pe terminate, plus că am descoperit plăcerea audio-book-urilor şi cărţilor în format digital. (1 punct ambiţie)

- un fruct pe zi. Pepene. Iar pepene. Din nou pepene. Şi din nou pepene. Rinichii mei plutesc în acest moment. (1 punct)

- un compliment pentru fiecare. Aici nu cred că am fost 100% corect, dar probabil am uitat să complimentez toate persoanele. Măcar un 0,5

Tragem linie şi avem următorul rezultat: 4 puncte din 7, o economie importantă la RATB, un corp sănător într-o minte bolnavă şi… numa’ de bine!

P.S. – asta a găsit Buhaiul sub patul lui:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Popularity: 8%

Text cu efect lacrimogen

Acest text poate avea efecte tragi-comice şi îţi poate induce o oarecare stare de milă. Efectele adverse pot fi ireversibile şi există şanse să te apuci să îmi faci cadouri într-un mod inconştient. Dacă te încadrezi în tiparul prezentat, continuă să citeşti.

M-am născut într-o caniculară zi de vară, şi aşa cum am înţeles de la părinţi, medicii au declarat că sunt singura fiinţă de pe Terra ce a fost bătută de Soare în cap încă dinainte să se nască. Probabil de acolo mi se trage această constantă “coacere” la nivel neuronal. La naşterea mea planetele au fost aliniate în aşa hal încât se eclipsau toate între ele, iar adolescenta Carmen Harra a fost lovită de o putere parapsihocucu atât de puternică încât a realizat că menirea ei e să bată câmpii despre alte persoane.

În copilărie mi-am descoperit talentele motiv pentru care părinţii au declarat în repetate rânduri: “eşti… special…”. Găuri în pereţi, bijuterii aruncate pe geam, incendierea patului, (încercarea) paraşutismului cu umbrela şi multe altele mi-au adus titulatura de “STAI DRACE!”. Mai târziu, la şcoală, am descoperit că pe mine matematica şi desenul nu mă vor descoperii niciodată, în schimb eram olimpic la pauze. Problemele existenţiale au continuat şi la 14 ani, când din cauza unui exces de păr am întâmpinat probleme în a trece la profa de fizică. Concluzia de geniu a fost că un chiul pe zi mă poate ajuta. “Eşti… special…”, zise mama.

La liceu am continua seria surprizelor şi puterile mele speciale erau deja la un alt nivel. Eram singura persoană care putea fi (în Argentin) “la înălţime” sub masă. Toate astea se datorau unei influenţe astrologice de gradul 5% alcool şi gravitaţiei. Prea greu de luptat.

Şi aşa am ajuns astăzi. Încă mă descopăr şi mă surprind zilnic. Am capacitatea să mă îmbrac total haotic şi fără noimă, să îmi promit bicicletă de 3 ani (încă fără rezultat), să stric şi să repar laptopul cu puterea privirii şi să mănânc între mult şi enorm. Deţin două recorduri nerecunoscute internaţional, o pizza mare în 4:36 de minute, şi un bol de paste în 10:12 minute. 32 de mici cu muştar şi pâine şi numeroase ciorbe în Vama Veche. “Sunt… special…”, zice lumea.

De asemenea, deţin puterea de a deţine un mp3 ce are un singur buton pentru toate funcţiile. Dacă apeşi pe Play de sus în jos îl deschizi, de la stânga la dreapta (şi mai apăsat) măreşti volumul, iar de jos în jos (foarte apăsat) schimbi piesa. Dacă îi dau un pumn se stinge.

Scopul acestui text este de a spune că…  “sunt… special…”. Şi m-am întors din concediu.

Popularity: 5%

Iisus, miei, bere, carne, iepuri, ouă, lumină…

Încă un Paşte. Din nou acest eveniment ce adună mai multă pioşenie şi penibil, la un loc, decât orice altă sărbătoare. Mulţi creştini nu au înţeles nici acum, ori poate nu ştiu eu, care este scopul sărbătorii: o “petrecere” decentă că a re-re-re-re-re-re-re-re-re-re-re-….-reînviat Iisus. Sunt aceleaşi cozi la magazine, indiferent de “criză”, şi aceeaşi grandomanie deja tipic creştină. Oamenii sunt la fel de proşti, falşi şi pioşi ca în restul anului, doar că acum devin penibili în faţa propriei credinţe.

Săptămâna asta, importantă, de mare post şi iertare, a început cu stângul pentru tagma creştină şi iertătoare, fiind scandalizaţi de “bebeluşii homosexuali” ce au împânzit România. Au înfierat campania de “promovare” a homosexualităţii, de parcă a ţi-o trage în fund e un trend, şi trebuie promovat precum H&M sau Zara. Bebeluşul ăla nu face reclamă pentru “cât de cool e să o arzi gay”, ci pentru “sunt gay pe planeta de n-jpe mii de ani, unii şi-au adus aportul istoriei mai mult decât ai crede, şi nu o să dispară pentru că îi arzi tu pe rug ca în Evul Mediu”. Deci, arde-o tolerant, că oricum nu ai nimic de câştigat fiind un războinic fidel al luptei între… până la urmă cine? Şi vă rog eu, măcar cei ce citiţi acest blog, nu vă mai întrebaţi “ce o să îi spun copilului meu când o să vadă doi bărbaţi că se ţin de mână pe stradă?”. Mai bine încercaţi să îi spuneţi de ce o bate Ghiţă pe Maria că e ciorba rece. Ori de ce Maria îl înşală pe Ghiţă. Ori de ce… Înţelegeţi?

Tot în săptâmâna asta au avut loc şi mai multe evenimente de maxim interes, precum pomenile, împărţelile şi postul. Toţi creştinii trebuie să ţină post, pentru că şi Patriarhul, în turnul lui de fildeş, a dat de pe masă caviarul şi acum mănâncă ciorbă de ştevie şi piure de spanac. Şi da, aşa îşi arată toată lumea nivelul de bunătate. Prin post. Nu prin a ajuta oamenii, semenii, săracii, nevoiaşii. Prin post. Când tu eşti în post, cu mielul tăiat în congelator, un muritor de foame este “excitat” de pioşenia ta.

Vorbeam mai sus de “panoul gay” şi mi-am amintit cât de penibili au fost şi mulţi reprezentanţi ai presei în perioada asta, începând cu redactorii pătrunşi de “lumină” ce au scris că “bebeluşul gay promovează homosexualitatea”. Am demontat deja prostia asta. Apoi, ziarele s-au bătut să comercializeze Biblii şi cărţi cu Iisus pentru că… Gazeta Sporturilor are legătură cu Iisus. O carte de Confucius nu puneau, ori Codul Bunelor Maniere. Nu. De ce să înveţi despre etică şi morală, aşa cum sunt ele normale. Nu. Trebuie să înveţi etica şi morala creştină, altfel, “liberul arbitru” te taxează = mori = iad = chin veşnic.

Într-un final, oamenii se bat pe carne, şi mieii stau morţi, cu fundă roşie la gât, în aşteptarea unei alte sărbători de “băgat la burdihan” şi în care, ştiu, toţi o să spuneţi “TREBUIE SĂ FIM MAI BUNI!”. Dacă o să îmi spui rahatul ăsta am să te ignor, pentru că dacă tu eşti bun doar de Paşte şi Crăciun, înseamnă că îmi recunoşti faptul că în restul anului eşti o scârbă de om. Corect?

Am să petrec şi eu paştele cu familia, pentru că m-am născut într-o familie creştină, şi o TOLEREZ pentru că nu mă afectează credinţa lor. Şi da, am să merg şi la biserică să iau lumină, pentru că e o “tradiţie” de-a mea, să merg cu părinţii la lumină. Ei se bucură că “îi ajută ‘mniezo”, eu mă bucur că stau cu ei. Şi da, am să şi mănânc bucate tradiţionale de paşte, dar asta pentru că îmi place carnea de miel şi plăcinta cu brânză dulce, numită Pască. Îmi place atât de mult Pasca încât mulţumită mentalităţii tolerante a mamei mele, primesc Pască şi de Crăciun şi ziua mea.

Am să mă întorc de la biserică împreună cu familia, în corul pieselor dance ce vor rupe boxele prin balcoane şi maşini, voi saluta respectuos vecinii cu “Bună seara” şi ei vor spune că “Hristos a înviat”, de parcă nu s-a demonstrat ştiinţific faptul că reînvierea e normală. Voi observa aceleaşi babe cum fac aceleaşi ritualuri păgâne atribuite creştinismului, cu fier şi iarbă la uşă, iar în final, după ora 12 noaptea, o să mă holbez la decolteul Biancăi Drăguşanu, în timp ce aduce lumină împreună cu Bendeac şi umorul lui. Pentru că un copil nu trebuie să fie tolerant. El trebuie să fie obsedat de “ţăţe, buci şi glume cu tentă”. Altfel, conform logicii româno-creştine, nu e demn de ţara noastră.

Şi dimineaţă am să lecturez cu acelaşi interes, editorialul lui Bichir, acest N-am Cuvinte al românismului, tradiţiei şi iubirii. Omul care a reuşit într-un editorial să transforme un banal meci de fotbal între CFR Cluj şi U Cluj, într–o luptă între “românii creştini şi bozgorii răi şi ai dracu’”. Dar are voie, pentru că “eşti mai bun” doar de Paşte. În rest…

Vă urez haleală fericite, să nu vă cadă lumina, şi să vă scoată iepuraşu’ de paşte cât mai multe ouă pe…

Popularity: 7%

Industria porno a intrat în Postul Paştelui.

Ştiţi vorba aia cu “un amic a văzut/făcut/păţit”? Păi da. Un amic de-al meu a văzut următoarea chestie pe un site:

Creştinii iubitori de Angelika White, Rita Faltoyano şi Eva Angelina au spus stop auto-dezmăţului cu ocazia sărbătorii “Înroşitu’ Ouălelor”. Cu toate astea, a fost scos la vizionare un film xxx light, de sărbătoare, pe care sincer nu l-am văzut dar sunt curios dacă are o temă istorico-religioasă.

P.S. – la câteva ore după postarea acestui film au mai fost puse încă 4-5 filme xxx. Semn că pe internet Postul Paştelui e scurt.

Popularity: 8%

Îmbuibare Fericită şi La Mult Colesterol!

Din acest moment am intrat în sezonul “IAR N-Am pauză la mâncat”, adică o să mă forţez să sparg toate barierele fizice ale stomacului meu, poreclit Gaura Neagră de Sergiu.

Din acest moment am să mănânc precum un porc următoarele: porc (hmmm… canibalism), curcan, tobă, cârnaţi, ciorbă de văcuţă, zamă de varză, murături până plânge gastrita-n mine, pască (Paşte, Crăciun, tot o burtă), tort, prăjituri, de toate. Aşa că aştept pe adresa mea de blog toate aceste mâncăruri, deoarece fără sprijinul vostru o să pun pe masă doar O LAIE! Şi ştim cu toţii că e săţioasă.

De azi până la Revelion (când începe ultima rundă de îmbuibare), asta e poziţia mea în toate topurile: artistică şi grăitoare.

Popularity: 8%

A murit Moş Ciucalată!

Zguduitor şi demn de tabloide, doamnelor şi domnilor, la jumătatea lunii octombrie magazinele Kaufland au scos la bătaie şi consum Moşi Crăciuni de Ciucalată. Până aici nici o problemă la ciucalăţile de anul trecut cu etichetă de anul ăsta, dar am fost martorul unei sângeroase crime. Moş Crăcilă de Ciucalată a fost… `mniezeii mei… prea greu de spus în cuvinte.

Prezent la faţa locului Cristian Ciocan (are un H în nume, dar nu ştiu unde) a declarat următoarele: “Voi demara o serie de investigaţii la radioului de ciucalăţi, jeleuri şi ciungi”.

În urma cercetărilor făcute de mine am ajuns la următoarele concluzii:

- Moşule ce maro eşti;

- criminalul nu suferă de sadism extrem din moment ce a lăsat capul;

- Iepuraşul de Paşti, şi ouălele lui, nu sunt în siguranţă. Cer suplimentarea pazei pentru ciucalăţile de Paşte încă din luna ianuarie;

Morala? Zâmbeşte, mâine poate fi mai maro.

Popularity: 4%

Veniţi de luaţi pariuri/ păcănele!

Senzaţional, incredibil şi minune! În noaptea de 3 aprilie, noapte cunoscută ca fiind sfântă, aproximativ 500 de oameni s-au adunat în faţa unei Săli de Jocuri (Păcănele Games) şi unei Case de Pariuri şi au blocat Strada Mărgeanului din Sectorul 5, Bucureşti. Mulţimea a fost obligată să se aşeze la coadă în curtea bisericii de lângă cele două stabilimente, ocazie speculată de preoţi care au trecut la aprins lumânări, candele şi fire de păr.

Fiind o noapte de sărbătoare, jucătorii de păcănele au sperat că vor prinde cinci lămâi pe orizontal, dar majoritatea au prins doar ouă, şi acelea pe verticală.

Senzaţional, fotograful de serviciu a imortalizat chelia lui Viorel Lis la coada de la păcănele. O minune de 3-4 aprilie. Ramen!

Popularity: 2%

Ce ne deprimă de Crăciun?

- lipsa zăpezii albe

- mocirla specifică oraşelor

- o shaorma mică

- o shaorma fără gust, mică

- o shaorma fără gust, mică şi scumpă

- Fuego

- Fuego în timp ce îţi cumperi o shaorma fără gust, mică şi scumpă

- Fuego featuring Hruşcă

- românii care dau bani pentru un bilet la Hruşcă

- Bill Gates şi sistemul lui prost de operare

- tehnologia

- Hruşcă din nou, personaj după care o să plângem până la “colindele” de Paşte

- Mircea Badea care se întreabă singur dacă e gras şi face friptiz la TV ca să îşi răspundă

- şoferii indisciplinaţi şi isterici

- cetăţenii care se orgasmează când li se c*c* potaia

- tabloidele (vrei să spui că nu te deprimă bogătanii din tabloide?)

- preotul care spârcâieşte apartamentele contra-c0st

- proştii care dau cu petarde şi nu se rănesc

Să ne Crăcim Fericiţi!

224-drunk-santa

Popularity: 2%