Politist @ Numa' de bine.eu

Din lac în prepuț

December 26, 2011 Horhe No comments

Mă lamentam ieri că nu mai am căști și o să fiu nevoit să ascult „muzica” vieții, dar nu mă mai plâng pentru că soarta a ținut să îmi demonstreze că tramvaiul 32 are multe povești pe care nu pot să le aflu cu muzică în urechi. Întâmplarea mea de azi începe artistic, ca într-o piesă de teatru. Este ora 06:45, 26 decembrie. Atmosfera de sărbătoare plutește în aer…

Se închid ușile la Sebastian și se ridică cortina. În fața mea, pe partea dreaptă a tramvaiului, un polițist comunitar beat. Nu doar beat. Vai gradele lui comunitare de beat. O mândrie pentru instituția pe care o reprezintă. În stânga tramvaiului, o doamnă. Polițistul se apleacă eroic spre doamnă și o întreabă fâstâcit:

- Doamnă… mă scuzați de deranj, da… aveți idee cât costă o sticlă de 0,5 de Sprite?

- Păi… cam 2-3 lei.

- 2 lei?! Pfuai (și se lovește cu putere peste frunte). 2-3 lei!? Păi eu am dat 80! 80! E normal să dau 80 de lei pe o sticlă de Sprite!? Pfuai de capul meu…

- Păi depinde unde.

- Aici doamnă, aproape de stație la butic. I-am dat domnișoarei o hârtie de 100 de lei, mi-a zâmbit și mi-a dat înapoi 20 de lei. Și la ieșire am zis să fiu băiat cu obraz și am dat restul unor boschetari. Pfuai de capul meu! Am dat 100 de lei pe un Sprite și aurolac.

- Îmi pare rău…

- … dă capul meu…

Între timp mai trec stații, polițistul pare resemnat că e prost și femeia își vede de contemplarea matinală a peisajului urban.

- Doamnă, da mă scuzați că insist. Am și eu o întrebare. Aveți băiat?

- Nu, am fetiță…

- Să vă trăiască. Da nepoțel aveți?

- Nu…

- Verișori? Frățiori? Ceva?

- Nu.

- Da măcar sunteți măritată?

- Da. De 20 de ani.

- Atunci mă scuzați că insist. Eu sunt mai nebun așa. Și nu am fost la medic, dar, pe soțul domneavoastră l-ați văzut dezbrăcat?

- Ăăăă… da…

- Și mă scuzați că întreb da… deci îmi e și rușine, dar eu nu știu… cum trebuie să arate pielea la… ăăă… puță? Adică când se bel…

Minunea nu e că polițistul era atât de beat încât să întrebe așa ceva. Ci faptul că femeia a dispărut din peisaj cât ai spune „ce!?”.

Nu mai bine angajăm polițiști evrei, ca să rezolvăm problema organului?

Popularity: 10%

Şi-a vândut maşina pentru cauciucuri de iarnă

November 01, 2011 Horhe No comments

Cetăţeanul din imaginea de mai jos este nevoit să îşi vândă automobilul, tricoul şi respectul de sine pentru a-şi permite un set de anvelope de iarnă. Se pare că acesta nu îşi permite cauciucuri noi după ce toată vara şi-a amanetat de prin casă pentru benzină şi şaorme în centrul oraşului.

Întrebat de nimeni de ce este dispus să facă un asemenea sacrificiu, şi nu preferă să ţină maşina pe post de masă pentru a sprijini berile în parcare cu to’arăşii, cetăţeanul a declarat că: “Deci frăţică nu-mi permit cauciuce. Io am muncit mult pentru maşina asta, am strâns cu sudoarea frunţii la pensia lu’ mămica şi tăticu, am păpat merdenele, şi acuma nu mai poci. Deci e contextul economic d-asemenea naturaleţuri că nu mai am ce să vând. Mi-am dat şi tricourile cu Real Madrid şi Barcelona, şi originalii mei adidaşi Adidas, mi-am vândut şi de prin computer, dar nu mai am ce. Vorba aia, gagica tre’ plimbată şi acum dacă sticleţii au băgat legia cu roţi dă iarnă, n-am. Orişicum, Mugur Isărescu e nesigur de creşterea economică de la anul, aşa că nu cred că o să o pot ţine doar ca la vara aialaltă să o mai plimb pe gagică pân’ la Costineşti. Deci, bună ziua.”

Aşadar, stimabilul de faţă a dat o nouă idee pasionaţilor de automobile care nu îşi permit anvelope de iarnă ori taxa de primă înmatriculare. Să vândă automobilul, să cumpere şi să plătească dările la stat şi apoi să îşi cumpere maşină.

Popularity: 6%

Poliţia Rutieră – PR

August 14, 2011 Horhe No comments

“Mamă ce maşină au poliţiştii, frăţicăăăă!”, spune câte unul care crede că acum, de când Bad Boys de la Autostrăzi se plimbă în Lotus Evora S, o să fie totul lapte, miere şi zero infracţiuni pe şosele. Greşit.

Poliţia Română a mai avut/are pe mână şi BMW-uri, Mitsubishi şi Seat Leon, toate mijto şi dă viteză frăţică, dar cu toate astea, cretinii au dominat, domină şi vor face NFS-uri pe şosele, mai ales pe autostrăzi.

Curios este că media a prezentat ştirea cu Poliţia şi Lotus Evora S de parcă era un upgrade miraculos şi foarte folositor pentru România. Problema e că a avut loc un foarte frumos şi clar PR în acest caz. Poliţia Română, şi mai ales Rutieră e destul de incapabilă în România, iar cei de la Lotus au zis că dacă dau o maşină frumoasă timp de doi ani unora care ard benzina de pomană, e ca şi cum ai plimba un panou publicitar gratis pe autostradă.

Să fim serioşi, nu o să pornească Lotus-ul în urmărirea cuiva pe autostradă, şi nu o să intre poliţistul în vreun nebun care merge cu 200 km/h, având mâinile pe volanul unui Lotus/BMW/Mitsubishi/Seat. Poliţia nu face fapte de extremă vitejie pe Dacia Logan, da pe maşini scumpe.

Vor şi ei ca în afară, unde poliţia are Alfa Romeo (Italia) sau BMW (Germania), dar uită că în ţările respective parcul auto al secţiilor este plin de astfel de modele. Şi oamenii ăia se “riscă” să le conducă în folosul comunităţii. La noi, Lotus Evora S este o altă maşină pentru poliţie, o altă acţiune de PR pe bani (şi cred că mulţi) şi un alt motiv pentru cocalari să îi facă poze cu titlul “Nici ajea nu mă prinde poliţia”.

Dacă cei de la Lotus chiar vroiau reclamă pe gratis, şi să le plimbe cineva maşina prin lume, mai bine apelau la Poliţia Comunitară. Cine se plimbă mai mult şi mai aiurea ca ei?

Popularity: 8%

Povestea Celui cât Trei Purceluşi şi Personalităţile de Aur!

January 05, 2011 Horhe 1 Comment

Dragi copilaşi, băieţei şi fetiţe, în această seară (ori dimineaţă dacă munciţi de la vârsta asta, şi staţi pe bloguri) am să vă spun povestea Celui cât 3 Purceluşi şi Personalităţile de Aur.

A fost odată ca niciodată, că dacă nu era să fie aveam buletinele de vot mai subţiri şi poezii mai puţine, un Purceluş cât trei purceluşi. Şi el avea trei personalităţi, de aur, care se schimbau în funcţie de cum bătea/sufla vântul.

Cu mulţi ani înainte, Purceluşul avea personalitate artistică, şi o ducea foarte bine. Avea o casă din fîn, moale şi confortabilă, lux pe care îl întreţinea cu o serie de poezii şi laude bine plasate. De la codiţa învârtoşată mai jos. Acolo. Problema este că a sosit vremea schimbării şi Purceluşul a trebuit să se lepede de hăinuţa cu chipul Favoritului, de poeziile lăudăroase şi de pupat codiţa. A lăsat în bătaia vântului schimbării până şi căsuţa de fîn.

A purces agresiv spre un nou val şi a adoptat o altă personalitate: capitalistă. S-a mutat în casă nouă, de lemn, cu vedere la Cotroceni. De acolo a aşteptat şi a tot aşteptat…

Într-un final a trebuit să se mute din nou. Un nou val de schimbare l-a forţat să îşi schimbe atât personalitatea cât şi casa. A ales să se mute într-o casă din: cărămidă, beton, lemn, B.C.A., fier beton, etc. Constucţia îi reflecta personalitatea complexă.

După mulţi ani de huzurit, şi sperat că va ajunge să aibe căsuţa mare şi frumoasă de la Cotroceni, Lupul cel Rău al Justiţiei a venit să îi sufle căsuţa frumoasă. Purceluşul a reacţionat agresiv şi a aruncat cu un pahar de apă pe Lup. Dar Lupul nu era Vrăitoarea cea Rea din “Vrăjitorul din Oz”, aşa că a supravieţuit. Atunci, Purceluşul a încercat să îl atace verbal pe Lup cu o serie precisă de insulte şi caracterizări, dar cum Lupul avea Şcoala Vieţii nu a păţit nimic.

Nervos de îi ieşea şoricu` prin pantaloni, Purceluşul a apelat la o ultimă tactică de apărare. A aruncat cascheta Lupului pe jos, iar apoi şi-a legat cârnaţii de casă.

Am încălecat pe ea de treabă şi până la această oră nu ştiu ce s-a întâmplat…

Morala? Porc să fii, noroc că eşti.

Popularity: 5%

Cum mai dai de mine pe goagăl?

October 26, 2010 Horhe No comments

Sunt cetăţeni care ajung pe blogul meu după ce dau sărci pe goagăl la următoarele:

- “Theea Miculescu” – domnişoara Theea este prezentatoare la B1 TV, şi probabil mulţi fani ai emisiunii ei ajung la textul acesta.

- “noul rom” – noul e de fapt vechi. Până la urmă, după o campanie dezastroasă şi jignitoare de re-brenduire, ciocolata ROM are acelaşi ambalaj. Apropo, mai mănâncă cineva ROM?

- “christian ciocan” – voi demara investigaţii!

- “gorilieni” – rasă umanoidă, după reptilieni, şerpilieni, păsăreni, etc. Made by Bucur Leonida şi Buni Cocar.

- “cum scap de salcâmi” – aşa cum a scăpat şi Eminescu de ramuri. Taie copacul. Somn uşor.

- “baba porno” – adevărat. Un om cu gusturi erotice desăvârşite o să sfârşească pe paginile acestui blog.

- “conduc prost” – nu eşti singurul. Încearcă să stai pe banda ta pe Drumul-Cel-Bun.

- “de ce te îmbraci bine” – asta e grea şi necesită mult timp de gândire. La o primă încordare de neuroni pot să spun că ne îmbrăcăm bine pentru că: nu mai iese nimeni cu tine în oraş, haina face pe om în anumite grupuri sociale, dacă mergi la Club trebuie să arăţi bine, la frizerie nu te tunde dacă nu ai haine pe 80% din corp, etc.

- “sexy brăileanca cunnilingus” – asta sigur a căutat o băbuţă plictisită, în timp ce stătea la coada de la Mitropolie.

- “cum să te ştergi la fund” – pe internet? Nimic mai simplu. Deschide blog-ul lui Zoso, pune fundul pe ecran şi mişcă scroll-ul sus-jos.

- “muzică cai paca pula în iapă” – muzică romantică pentru cabaline nu am… încă. O să mă gândesc mult la această opţiune pentru blog.

- “inna mi amor” – pe bune? Inna e “etalonul frumuseţii feminine” pentru tine?

- “numărul de SMS de la OTV” – 0040ELO.DIA.VIE

Popularity: 7%

Eu când vreau să…

May 31, 2010 Horhe 2 Comments

… lungesc filmul, băi trag de cadre până îmi dau oamenii un urs ca premiu. Dar nu un urs adevărat. Cam aşa pot descrie filmul românesc “Eu când vreau să fluier, fluier”. Nu e un film rău, în comparaţie cu Poker este o capodoperă cinematografică, dar îi lipseşte sarea şi piperul. Apreciez că filmul nu are nici o legătură cu fostul regim, nu de alta, dar m-am săturat de trendul ăsta de a face filme despre viaţa din comunism. Mai rămâne să facă şi Nicolaescu unul, ca să arate ce greu făcea el filme în Epoca de Aur când era preferatul conducătorilor iubiţi.

Filmul “Eu când vreau să fluier, fluier” ar fi un scurt metraj simpatic dacă nu ar avea cadre statice şi plictisitoare lungi de n-jpe minute. Şi apropo, jur că nu am văzut în nici un film atâta ceafă de actor câtă am văzut în această producţie. Pur şi simplu, scenele de urmărire ale actorului principal sunt nelimitate. Cum de nu m-am gândit să îi număr negii de pe ceafă…

Povestea e simplă, simpatică, dar lungită pâna la plictisitor. Un puşcăriaş se enervează că mă-sa vrea să plece în Italia cu fratele lui mai mic şi face tot posibilul să nu se întâmple asta: bate un poliţist, ţine ostatică o studentă, o pune pe mămica lui să jure că nu pleacă în Italia cu fratele (puterea jurământului e ridicată la rang de promisiune supremă), scoate ostatica la o cafea, mai stă ceva ani la puşcărie. Chiar aşa se termină filmul. Se predă pe o şosea. Punct.

Filmul nu excelează în materie de multe lucruri, dar cred că a primit premiul (cred…) pentru că ilustrează foarte bine viaţa puşcăriaşilor din România.

Din partea mea vă recomand “Eu când vreau să fluier, fluier”, dar doar dacă vreţi să vă uitaţi la “Poker”. Mai bine…

Popularity: 8%

.Eu în 4006

March 16, 2010 Horhe No comments

Îmi făcusem planuri mari pentru Apocalipsa din 2012, dar se pare că nu se mai ţine. Cred că din motive economice. Aşa de rea e criza asta economică de nici Sfârşitul nu ni-l permitem. Nu face nimic, oricum Finalul “pe bune” are altă dată: 4006! Bine şi atunci, vorba aia, mai bine mai târziu decât niciodată. Dar ce o să se aleagă de oameni, România şi de mine până atunci?

De mine e clar că o să se aleagă “praful şi pulberea”, asta deoarece sunt sigur că o să trăiesc 1.500 de ani… dar 2.000 e prea mult. Blogul meu? Probabil în 4006 o să ajung şi eu într-un final pe primul loc în Zelist, asta după ce am făcut link-exchange cu toată Europa de Est, iar blogroll-ul meu va ajunge cât cartea de telefoane.

Cuvântul Meu Tivi va ajunge la un incredibil număr de 17 episoade (în ritmul actual de muncă), ceea ce este o performanţă la fel de notabilă precum ceea a realizatorilor “Tânăr şi Neliniştit”. Apropo de serialul ăsta, producţia americană se va termina cu o lună înainte de Apocalipsă (episodul 1 milion şi ceva) din motive de “dacă nu am fost vizionaţi până acum, ce mai contează o lună?”.

Ce altceva o să mai fie în 4006? Kiwi Legendaru`! El o să mai fie. Poate chiar preşedinte. Al României. De ce? El reprezintă românul de rând, ăia 75% care votează cu salamul… pardon… în 4006 se vor da fructe exotice pentru voturi.

Până în 4006 Steaua, Dinamo şi Rapid nu se vor mai afla în Liga I “a lu` stră-stră-stră-nepotul-lui-Mitică”, campioana naţională fiind Avântu` Flacăra Bragadiru. În cruntul an al Apocalipsei, neamul lui Gigi ar venera poza Războinicului, singurul capabil să îi scoată din stână… şi să îi bage la loc. Borcea? A sfârşit tragic într-o explozie de butelie, iar Copos… lumea crede că încă mai conduce echipa Rapid, împreună cu Elvis şi Ceauşescu.

Băsescu nu o să mai avem. Dar stră-stră-stră-nepoata lui Cocobacilica o să candideze pentru postul de “secretară de partid” în cadrul PSED, Partidul Social de Extremă Dreaptă. Cocobacilica poartă numele primului copil al cuplului Eba-Sida.

Şi tot în 4006, adepţii revoluţionari ai religiei badeaism (mulţi rău! mulţi şi deştepţi) vor demara un război civil între ei şi poliţişti, ţigani, cocalari, moguli. Zeul religiei va fi un motan cu aură roşie-cărămizie-comunistă.

Vă doresc un 4006 fericit.

P.S. – Sfârşitul vine prin potop. Deci problema transpiraţiei şi mirosului din autobuze va fi rezolvată.