Prosti @ Numa' de bine.eu

Pentru că „Giulia a rămas gravidă o dată cu cățeaua ei”

January 07, 2012 Horhe 1 Comment

550 de lei x 4 rate = 2,200 de lei.

Apoi au considerat că trebuie să scumpească, așa că au facut-o 600. 600 x 4 = 2,400. 2,400 x 2 ani + 2,200 (din primul an) + 600 de lei licența + 100 de lei lucrarea = 7,700 de lei. Atât am plătit timp de trei ani ca să pot spune că sunt jurnalist, că am învățat o meserie și că sunt capabil să lucrez în (aproape) orice redacție. Unii au dat mai puțin, alții mai mult, dar sunt curios cât a dat cel care a gândit titlul următorului articol:

Drama jurnalistului există. E greu de definit pentru că niciodată nu știi de ce te lovești. Poți să pleci cu handicapul că nimeni nu îți încurajează pasiunea, că în facultatea ta nu se învață nimic și nu ai reușit să faci nici măcar o oră de practică, poți să te izbești de propriul anti-talent și stângăcie în exprimare, ori pur și simplu (și e cea mai mare dramă) redactorul-șef e un cretin.

Articolul din stânga, publicat în suplimentul TV al ziarului Click, nu este semnat, și ăsta e un colac de salvare pentru redactor. De cele mai multe ori, când citești o mizerie într-un ziar cauți numele redactorului și începi să îl împroști cu laude. Dar așa cum eu nu judec vrăjitoarele, ci proștii care se duc la ele, nici pe redactori nu îi consider cei mai proști din Casa Presei.

Puțini știu cum începe ziua unui jurnalist. Pe scurt e cam așa: ședința de redacție, la prima oră, prezentarea subiectelor/ideilor, repartizarea acestora, munca propriu-zisă, prezentarea materialului. Logic și normal, redactorul-șef e responsabil și prezent la aproape 99% din evenimentele enumerate. Și dacă e prea ocupat, tot trebuie să arunce un ochi pe materialul final, că d-aia are salariu mare, funcția de șef și loc de parcare mai aproape de redacție.

Știrea din stânga, porcărie pe care sigur o citesc mulți ca niște zombii cretinizați, e rezultatul unei munci de echipă proastă. Ori proastă echipă.

Am încercat să prezint o probabilitate, și concluzia e cam așa: Zice lumea că poporul e plin de proști și condus de un lider deștept (am zis deștept, nu bun). Dacă o redacție e plină de jurnaliști deștepți, licențiați, dar e condusă de un prost cu funcție?

Am ajuns să gândesc atât de profund doar pentru că „Giulia a rămas gravidă o dată cu cățeaua ei”.

Popularity: 11%

Întâlnirea culturilor de porumb

November 18, 2011 Horhe No comments

Întotdeauna m-am întrebat ce se întâmplă cu un suporter fanatic atunci când echipa lui de suflet nu mai există. Cum se reprofilează un hooligan dacă Steaua, Dinamo, Rapid, ș.a.m.d. nu mai există? Dacă de mâine echipa lui iubită, aia pentru care își abandonează femeia în Mall, pentru care bate alți cretini violenți ca el, ori pentru care își face un tatuaj hidos, retrogradează, ce o să facă frunte lată de galerie? Unde se duce? Se duce la handbal? Se duce la polo? La dans sportiv?

Bine, prima întrebare e de ce devin unii orbiți de fenomenul fotbal. Adică, de ce ai bate pe cineva doar pentru că „ține” (ce expresie cretină) cu altă echipă? Pentru că e un sport bărbătesc, ar spune cei cu IQ-ul invers proporțional cu mușchii. 1. Bărbăția la fotbal e să îl practici. 2. Femeile practică un fotbal mai bărbătesc decât majoritatea agaricilor cu două picioare și-o scobitoare. 3. Fotbaliștii buni nu sunt plăvanii ăia bărbați, ci metrosexualii rași pe copane și cu fente în manual. 4. Rugby, box, fotbal american, etc., astea sunt sporturi bărbătești.

Și cu toate astea, fenomenul fotbalului naște adevărați monștrii în tribune. Dacă te uiți uneori la galerii ai impresia că vezi o adunătură de frustrați, ținuți cu lanțul în casă, care au evadat la primul coș și vor să scoată animalul din ei. Bestia! Adevărul e că sunt niște papagali, asemenea celor care sponsorizează femeile doar pentru sex. Așa sunt și cretinii care se lasă călcați în picioare de patronii de club și se duc la meciuri, plătesc bani buni, pentru un orgasm numai de ei înțeles. Adică serios, țara asta e în colaps economic, social, moral, politic, ș.a.m.d., și pe tine te doare că X echipă pierde campionatul? Atât de redus ești?

Și ești atât de redus încât să crezi că nu sunt blaturi în fotbalul românesc? ALO! Becali e rudă cu Borcea. Adică, Steaua e cam surioară cu Dinamo. Ori vice-versa. Și tu te dai cu capul de bordură cu alți proști, ca să le bagi bani în buzunarul unor proști ca tine? Ești atât de inapt?

Și crezi că jucătorilor le pasă? Ar schimba echipele rivale cum schimbă politicienii doctrinele. 90%, dacă nu mai mulți, nu dau doi bani pe suporteri, culori, emblemă, palmares, etc. Ei vor banii, pentru soții, iubite, bombe, mașini.

Așa că, în încheiere, rog un sponsor al echipei X de fotbal, să îmi explice de ce ține așa de mult să își sacrifice timpul pentru echipa lui. De ce dă bani? Și eu mă uit la fotbal, și doar la cel românesc pentru că e balcanic, e țărănesc, îmi aduce aminte de curtea școlii, dar nu aș da mai mult de 50 de lei să văd niște agarici în izmene și un patron în fumuri. Mă uit de acasă, unde nu deranjez pe nimeni, nu mă deranjează nimeni și nu ma prostește nimeni.

Deci?

Popularity: 17%

Suntem ceea ce râdem

October 30, 2011 Horhe 2 Comments

“Ce dor îmi e de glumele lui Toma Caragiu”, zise tata în timp ce butona între Bendeac, Serviciul Român de Comediu şi ceva tragi-comic de pe Kanal D. Eu am văzut momentele comice realizate de Toma Caragiu şi ceilalţi mari actori, înainte de ’89, şi pot spune sincer că nu aş vrea ca ei să fie şi acum pe piaţă. Pentru simplul fapt că oamenii acum sunt prea proşti ca să mai înţeleagă o glumă bună. Chiar să ajungem în asemenea hal încât să coborâm ştafeta la un nivel sub-umoristic? Să joace toţi marii actori în telenovele stupide pentru pâine? Să fie “partenerii” bendecilor? E trist ce zic, dar mai bine mori în glorie.

Cine să mai înţeleagă Toma Caragiu când toţi vor Bendeac şi tânjesc după Vacanţa Mare? Cum să râzi la glume care caracterizează prostia şi mitocănia ca ceea ce sunt, din moment ce acum prostia e “funny”. E “funny” să te porţi ca un pervers, meltean, mitocan.

Nu trebuie să ai diplomă specială ca să observi că nivelul IQ-ului naţional scade direct proporţional cu valoarea programelor umoristice. Sunt atâtea motive pentru care ţara o duce prost, şi unul dintre ele e şi ceea ce vedem la televizor, adică programele de umor.

Calitatea umorului după ’89 a scăzut gradat dar sigur. Imediat după revoluţie au explodat diferite grupuri umoristice, dar puţine au supravieţuit. Nu îi ştiu pe toţi, dar îmi amintesc cremele. Era Divertis, cu glumele bune de tranziţie, şi Vacanţa Mare în 3, cu începutul glumelor porcoase şi de amfiteatru pe litoral. Florin Călinescu a ridicat bara umorului în România cu două emisiuni geniale (Chestiunea Zilei şi Recursul Etapei, parcă aşa se numea după ce a plecat Ioaniţoaia de la Pro). Dar într-un final a clacat şi Călinescu când a văzut mizeria în care se scufundă televiziunea.

Până atunci Vacanţa Mare deja era pe val. Lumea râdea cu miros de praz la glumele cu Leana şi Costel, iar poporenii se salutau cu “N’seara!”. O perioadă de glorie. O scufundare glorioasă în umorul unui viitor preşedinte de partid ecologist. Dar pe contraatac se străduia un grup genial la Antena 1, Vouă. Ăla da umor. Fin. Şi au plecat de acolo pentru un serial şi mai spectaculos la TVR. “Ultimul stinge lumina”. Atât de bun a fost încât o să îl mai vedem peste 100 de ani, când o avea chef TVR-ul să mai dea ceva de calitate. Dar ei au fost ultimii, şi au stins lumina.

De atunci şi până azi, au mai sclipit Mondenii, Cronica a reuşit să se plafoneze în repetiţie şi victimizare, Badea a devenit un atotştiutor, Divertis e pe la TVR, Serviciul Român de Comedie e mereu acelaşi, Bendeac e prea de tot şi restul nu există.

Aşa că am dreptate. Teoria mea se confirmă, conform amplei scheme de mai jos:

Popularity: 8%

Vă rog frumos nu vă mai bateţi joc de mine,

September 06, 2011 Horhe 4 Comments

Popularity: 9%

Câteva scurte…

August 25, 2011 Horhe 1 Comment

La extragerea Loto nu m-am mai uitat de când îmi păsa că tata joacă la porcăria asta fără şanse, mizerie la care câştigă doar “norocoşi moldoveni” sau “iluştrii anonimi”. Acum mă uit la extragere pentru că nu mai am telecomandă şi îmi e lene să mă ridic să schimb de la buton. Atmosfera a rămas în schimb la fel de tragică. Înainte era Duban care încerca să destindă atmosfera, dar toată lumea ştie ce glume de Antena 2 are. Acum văd că au invitaţi ce dau cu gura şi cântă. De exemplu azi cred că e invitat tatăl-cântăreţ al lui Duban. Pentru asta dă tata bani săptămânal?

***

Îmi pare rău pentru Edy că a picat BAC-ul în vară, dar mă bucur când văd câţi proşti au rămas fără diploma de bacaloreat. Pe vremea mea, zise bătrânul, era o regulă să treacă toţi cretinii BAC-ul. Profesorii stresaţi de curocefali se bucurau că promoţia “aia” a luat BAC-ul în proporţie de 99%, şi eu îmi dădeam palme că urma să am colegi de muncă nişte cretini. Până la urmă am avut noroc. Cretinii au primit bani de la părinţi, şi-au făcut firme şi eu nu am avut contact cu ei. Dar tot mă bucur pentru generaţia asta, generaţia care a trecut “cel mai greu BAC”. Nu vă plângeţi! Voi aţi trecut examenul, mulţi proşti nu.

De exemplul prostul ăsta, care a trecut materia de Limba Oral, ar trebui angajat patron. Cu binevoinţa profesorilor care au văzut viitor în el: AICI!

***

Steve Jobs a demisionat de la Apple. În sfârşit mi-am găsit un loc de muncă bun. Sunt pregătit să duc Apple acolo unde nu a fost niciodată. În faliment.

Popularity: 8%

“Sunt şocat!”

February 08, 2011 Horhe No comments

Sunt şocat de faptul că şeful poliţiei de frontieră e şocat de colegii lui corupţi.

Sunt şocat de faptul că şeful poliţiei ne crede aşa proşti.

Sunt şocat de faptul că poliţiştii au trăiri patriotice, şi nu îşi vând ţara pe mai puţin de 50 de euro.

Sunt şocat că se ia mită doar la trecerea de frontieră. Se poate, de asemenea, la trecerea de pietoni, de cale ferată şi la trecerea dintre ani.

Sunt şocat că şpaga din vămi a fost filmat din pereţi, când ea se vedea de pe Lună.

Sunt şocat că PDL l-a scăpat pe colegul Păsat de cătuşe. Oare cum?

Sunt şocat că există alianţa PSD+PNL+PC. Te doare în doctrine.

Sunt şocat că Adelina nu a vrut cu Fabio. Habar nu aveţi despre ce vorbesc, nu?

Sunt şocat că Ţânţăreanu e aşa redneck încât flatulează în presă tot ce simte.

Sunt şocat aşa că mai bine tac.

Popularity: 5%

De ce citesc românii tabloide? Studiu britanico-român.

August 31, 2010 Horhe 1 Comment

Hello, dear români. Eu, Cercetătorul Britanic am conceput un nou studiu, aşa pe scurt, despre tabloidele din România. Am cercetat intens motivul pentru care oamenii cumpără tabloide şi am ajuns la următoarele concluzii:
1.Românii cumpără tabloide pentru că hârtia nu zgârie, e moale şi la ocazii speciale conţine şi aloe. Aceştia se numesc, în engleză, Toilet-Readers;

2. Dilema Veche, Academia Caţavencu şi Kamikaze sunt ziare cu tiraj mic şi se termină foarte repede, fapt care produce o extorsiune a cititorilor, aceştia fiind nevoiţi să cumpere tabloide, contrar inteligenţei lor peste medie. Această grupă de cititori poartă numele de Materie-Cenuşăreasa;

3. O altă grupă de cititori de tabloide, semnificativă, sunt Tri-Tabloizii, adică persoanele care cumpără zilnic Liberţâţea, CâhCâh şi Clici, 3 ziare cu informaţii asemănătoare. Acestea persoane sunt de lăudat deoarece verifică o ştire din trei surse, ceea ce denotă profesionalism;

4. Printre cititorii de tabloide se află şi Rubedeniile, adică rudele celor care apar în astfel de ziare. De exemplu, se numeşte rudă, o persoană care este văr cu fratele unui coleg de bancă de-al unui tip care a atins-o pe crac pe Monica Columbeanu în clasa a V-a;

5. Din ultima grupă de cititori de tabloide fac parte acei oameni care încă din clasele primare sunt consideraţi Proşti, fără viaţă, care trăiesc poveştile altora şi se hrănesc din succesele vedetelor. Aceştia tind să fie cei mai numeroşi;

Acestea fiind zise, aştept cu sinceritate să îmi spui din care grupă de cititori faci parte?

Popularity: 7%

Eu vreau să mă mândresc cu ţara! Ep. 4

July 03, 2010 Horhe 1 Comment

Dragi nepoţi, nu v-am mai scris de mult o scrisoare către viitor, fiind prea ocupat să muncesc pe brânci ca vouă să nu vă rămână nimic.

Vreau să vă spun că am aflat de ce voi sunteţi nişte retardaţi. Da, nu vă mai uitaţi unul la celălat (dacă fiul meu a avut destulă sămânţă să facă mai mult de 1 copil), sunteţi nişte proşti. Statisticile zilelor mele mă ajută să afirm că sunteţi o cauză pierdută şi cel mai probabil o să vă curgă salivă pe hârtia asta. Toate combinaţiile alea de lucrurile pe care le faceţi dăunează: nu tu hălci de carne cu grăsime naturală pe grătar în faţa casei (zburătoare?), numai păstăi eco, mâncare de plastic la canci-food, sedentarism internautic (îmi imaginez că nici personajele din WoW nu le mai mişcaţi), la clasa a 12-a probabil coloraţi cărţile de logică şi sărbători care ajută la plafonarea creierului.

În zilele mele există un partid politic, PDL, care probabil are preşedinte şi în vremurile voastre (Ebu). În PDL există doi oameni, de care eu nu am auzit, probabil dormeau prin parlament, dar ei au propus Ziua Naţională de Rugăciune, ca mulţumire închinată divinităţii pentru tot ce avem (la ora la care scriu eu aceste rânduri, România este inundată, în criză financiară şi colaps raţional). Deci mulţumim. Sunt destul de sigur că legea privind ziua asta specială o să fie votată şi o zi pe an românii îşi vor împreuna mâinile într-o zi neproductivă pentru a aduce mulţumiri celor lumeşti. Sau mai româneşte, se vor aduna la mânăstiri să facă un grătar.

Dragi mei nepoţi, problema e că bisericoşii şi-au dat acordul pentru un asemenea demers pentru că nu erau proşti. De unde e zi liberă, e vot bun, ban bun şi construcţii mari. Şi cum societatea din ziua de azi pare mai interesată de lene, câştiguri ilicite şi frecat menta creştineşte, să nu vă miraţi de ce vă curge salivă din colţul gurii.

În finalul acestei scrisori, am şi eu o dorinţă: să creşteţi mari şi proşti, să intraţi în Parlament şi acolo să propuneţi “Ziua Naţională pentru Citit”… dacă se poate cărţi. Aşa o să rămâneţi în istorie.

Vă pupă bunicul vostru criogenat.

P.S. – Anakin, scoate degetul din nas.

Popularity: 10%

OFICIAL şi SENZAŢIONAL! Apare Partidul Prostimii din România!

June 25, 2010 Horhe 4 Comments

Dan Diaconescu nu mai vrea în Direct, şi a declarat acum puţine momente că vrea să ajungă în Divan. La următoarele alegeri prezidenţiale, Dan Diaconescu va reprezenta cu mândrie România şi Caracalul.

Nu ştii cui să îi mai dai votul tău? Eşti sătul de oieri, flori de mort, marinari, Geonă, trepidaţi, şi un ecologist satanist cu plete? Vrei altceva? Vrei 100% Adevărat?! O vrei?! O iei!

Dan Diaconescu în Divan candidează pentru tine! Dă-i votul tău şi demonstrează că suntem proşti până la capăt. Nu încerca să te minţi singur şi să speri într-o schimbare culturală a ţării: ARATĂ CĂ SUNTEM PROŞTI! Fi Român până la capăt!

Dă şi tu acum pe OTV şi plângi împreună cu angajaţii postului, fericiţi că pot mânca o pâine neagră în continuare! E 100% Adevărat!

Acum, pentru toţi românii:
PARTIDUL PROSTIMII DIN ROMÂNIA! PPR! DDD! Că această ţară nu este a noastră, ci a telespectatorilor OTV. Aliluia.

P.S. – a făcut Dan Diaconescu pipi între Procuratură şi OTV în seara eliberării? Dacă da, din picioare? Pe capac? Răspunsul corect îl premiez cu plata chiriei mele pe 3 luni!

Şi acum, sigla partidului PPR!

Popularity: 7%

Jurnalul naţional al lui Bob Dylan

March 04, 2010 Horhe No comments

Cu ocazia concertului pe care îl va susţine în România, Bob Dylan a oferit un interviu în exclusivitate ziarului Jurnalul Naţional. Frumos, doar că fals (sweet, but it`s wrooong!).

Simplu şi la obiect, jurnaliştii lui Voiculescu au furat un interviu de pe site-ul artistului, au tradus şi au schimbat puţin ordinea întrebărilor.

Originalul: Bob Dylan talks about Christmas in the Heart with Bill Flanagan

Falsul: Interviu în falsă exclusivitate!

Foarte frumos este ce au scris cei de la JN la începutul interviului. Cuvintele din paranteze sunt ale mele:

“Bob Dylan nu este chiar un prieten al jurnaliştilor (clar nu al celor incorecţi) şi de aceea, în general, nu prea acordă interviuri. Dar după mai multe intervenţii, Nova Music-Sony/BMG a reuşit până la urmă să-l înduplece pe legendarul muzician şi să accepte un interviu pentru Jurnalul Naţional (pe bune?). Cu o condiţie însă, întrebările să fie strict în legătură cu noul album “Christmas in the heart”. Astfel, înainte de Paşte, stăm de vorbă cu Bob Dylan… despre Crăciun! (pentru că nu au avut ce alt interviu să traducă)“

Felicitări, şi diseară o să îmi consum 60 de minute din viaţă ca să îl urmăresc pe Badea cum îi apostrofează pe colegii lui incorecţi. Hai Badea, că tu poţi! Doar eşti Zeul! Nu mori dacă zici măcar o singură dată de rău de Felix!

P.S. – am aflat de ce nu îmi place Badea. Mulţi spun: “Badea e tare că le zice pe bune!”. Mie îmi plac oameni care tac şi fac.