Tag Archives: scrisoare

Scrisoare de intenție

Stimată redacție Adevărul,

Va adresez această scrisoare de intenție cu dorința de a face parte din echipa redacțională a publicației Adevărul. Probabil, în această perioadă dificilă, din punct de vedere economic, o să vă întrebați de ce merit să fiu angajat, dar răspunsul îl aveți chiar în paginile dumneavoastră.

Conform unor studii elaborate de astrologie, zodiacal vorbind, sunt capabil pentru un post de redactor, chiar redactor-șef. Sunt zodia leu, ceea ce conform articolului dumneavoastră, este un criteriu numai bun să fiu un lider. Nu mă pasionează politica, dar sunt în stare să realizez o serie de știri minunate în domeniul politic . Și dacă mai e nevoie să vă conving, am și ascendentul în berbec (o altă zodie de jurnaliști). Îl am, nu îl am, fac rost. Ca să nu mai menționez și faptul că pe unele site-uri zodia mă recomandă 100% pentru postul de jurnalist.

Tot pe baza articolelor dumneavoastră mi-am dat seama că merit un post de redactor (modestia nu îmi permite să cer mai mult, în ciuda meritelor), bazându-mă pe articolul despre angajații frumoși care sunt plătiți mai bine. Frumusețea sclipitoare, și faptul că trag de mine să trag de fiare, mă recomandă pentru bani mai mulți la salariu, egal calitate ridicată a muncii prestate. Dar e criză așa că mă mulțumesc și cu puțin mai puțin. Totuși, se vede că sunt leu după cum mă laud singur.

Acestea fiind zise, nu mai este nevoie să anexez CV-ul la această scrisoare de intenție, zodia fiind numai bună.

Pentru a vă garanta faptul că sunt leu, postez și o poză ce nu poate fi contrazisă. (în dreapta)

Mulțumesc anticipat pentru viitorul interviu luat,

George Bonea

Popularity: 5%

Eu vreau să mă mândresc cu ţara! Ep. 4

Dragi nepoţi, nu v-am mai scris de mult o scrisoare către viitor, fiind prea ocupat să muncesc pe brânci ca vouă să nu vă rămână nimic.

Vreau să vă spun că am aflat de ce voi sunteţi nişte retardaţi. Da, nu vă mai uitaţi unul la celălat (dacă fiul meu a avut destulă sămânţă să facă mai mult de 1 copil), sunteţi nişte proşti. Statisticile zilelor mele mă ajută să afirm că sunteţi o cauză pierdută şi cel mai probabil o să vă curgă salivă pe hârtia asta. Toate combinaţiile alea de lucrurile pe care le faceţi dăunează: nu tu hălci de carne cu grăsime naturală pe grătar în faţa casei (zburătoare?), numai păstăi eco, mâncare de plastic la canci-food, sedentarism internautic (îmi imaginez că nici personajele din WoW nu le mai mişcaţi), la clasa a 12-a probabil coloraţi cărţile de logică şi sărbători care ajută la plafonarea creierului.

În zilele mele există un partid politic, PDL, care probabil are preşedinte şi în vremurile voastre (Ebu). În PDL există doi oameni, de care eu nu am auzit, probabil dormeau prin parlament, dar ei au propus Ziua Naţională de Rugăciune, ca mulţumire închinată divinităţii pentru tot ce avem (la ora la care scriu eu aceste rânduri, România este inundată, în criză financiară şi colaps raţional). Deci mulţumim. Sunt destul de sigur că legea privind ziua asta specială o să fie votată şi o zi pe an românii îşi vor împreuna mâinile într-o zi neproductivă pentru a aduce mulţumiri celor lumeşti. Sau mai româneşte, se vor aduna la mânăstiri să facă un grătar.

Dragi mei nepoţi, problema e că bisericoşii şi-au dat acordul pentru un asemenea demers pentru că nu erau proşti. De unde e zi liberă, e vot bun, ban bun şi construcţii mari. Şi cum societatea din ziua de azi pare mai interesată de lene, câştiguri ilicite şi frecat menta creştineşte, să nu vă miraţi de ce vă curge salivă din colţul gurii.

În finalul acestei scrisori, am şi eu o dorinţă: să creşteţi mari şi proşti, să intraţi în Parlament şi acolo să propuneţi “Ziua Naţională pentru Citit”… dacă se poate cărţi. Aşa o să rămâneţi în istorie.

Vă pupă bunicul vostru criogenat.

P.S. – Anakin, scoate degetul din nas.

Popularity: 10%

Oficial ne băgăm în PPR!

În această dimineaţă am hotărât împreună cu Nicoară să aderăm la noua formaţiune politică de mare anvergură în România: PPR (Partidul Popoului Român). Ca să vedeţi că treaba e serioasă:

Mâine aflăm şi răspunsul în direct (Senzaţional) pe 992. Până atunci, pentru mai multă nebunie, WWW.NebuniiDeLaRadio.ro.

Popularity: 5%

Eu vreau să mă mândesc cu ţara! Ep. 3

Dragi nepoţi, vă salut! Sunt bunicul Bonea şi vă scriu o nouă scrisoare, chiar dacă există un risc mare să fiţi analfabeţi. Aşa se crede, cercet[torii britanici presupun că viitoarele generaţii vor ajunge incredibil de proaste. Dar vă asigur că în gena voastră se află şi puţin pedigre, şi dacă aţi fost şi scăpaţi în cap la naştere e clar că o să aveţi un viitor de aur.  Dacă totuşi există riscul să nu reuşiţi să citiţi această scrisoare măcar vă puteţi lăuda că aţi mai atins “o carte” în ultimul deceniu.

Azi continui să vă spun cum e viaţa şi istoria în anul 2010. Nu ştiu cum e în viitor, dar de ceva ani românii au revenit la marea lor dragoste: pământul! Dacă la şcoală aţi citit…ăăă… stai puţin, mai se face oare şcoală în viitor? Hm… dacă între 2 partide de WoW şi C.S. aţi citit pe internet ceva literatură română, o să aflaţi că în multe cărţi românul apare ca un obsedat după pământ. Vrea cât mai mult. E ca un drog. E, şi în legătură cu pământul ăsta, în 2010 a început să se materializeze o dragoste cât mai mare pentru pământul din Basarabia, sau Republica Moldova. Dacă nu ştiţi unde e ţara asta vedeţi în dreapta-sus pe hartă…ăăă… dreapta e în dreapta stângii… pfuai doamne, greu!

Şi cum spuneam, a apărut dragostea de Basarabia. Se apelează la apelative ca “fraţii de peste Prut”, “podul de flori” ori “fraţi români”. Problema e că pe tărâmul acela magic (un vin minunat şi cam atât) numit Basarabia, au stat ceva timp ruşii. Şi cât au stat pe acolo au avut grijă să îşi impună obiceiurile, limba şi toate cele, aşa că dacă românii din România mai credeau în “noi vrem să ne unim cu ţara”, moldovenii din Republică începeau să creadă în “încă Putin şi ne rusificăm de tot”.

Şi uite aşa a apărut ceea ce voi învăţaţi la şcoală ca: limba străină Moldovenească. E uşoară, apropiată în proporţie de 99% de română, dar sună puţin mai diferit. Dacă puneţi mâna pe carte, aşa deştepţi cum cred eu că sunteţi, în 3 ani o învăţaţi.

În 2010 oameni din Basarabia sunt destul de împărţiţi: sunt cei care îşi doresc să se unească cu România că e viaţa mai bună aici, sunt cei care vor să se lipească de Rusia (peste Ucraina, posibil o autostradă suspendată proiectată de Oprescu), sunt moldovenii care nu dau doi bani pe nici una din ţări şi au dezvoltat un naţionalism local şi mai e şi ultima grup, aceea de alcoolici. Ăştia măcar sunt veseli mereu.

Şi acum ajungem la partea interesantă, că am făcut destulă istorie. Acum mulţi ani a fost o trupă de muzică pentru chinezi. Se numea O-Zone, erau fraţi de peste Prut,  şi scriau cântece pentru dislectici, adică în loc de versuri aveau onomatopee. Poate mai găsiţi pe net piesa “Mai ahi”… aoleu, nu! La cât de proşti e posibil să fiţi, poate devine iar hit! Mai bine nu.

Şi a fost trupa asta, apoi s-au despărţit că o duceau prea bine şi au început să cânte Solo. Ba prin baie, în faţa oglinzii sau pe la TV. Unul din ei a fost mai răsărit, şi cu o reclamă bună a ajuns Crazy Loop. Numele de scenă. A scos o piesă, Cica Boom, care nu mai avea onomatopee dar avea fund şi sâni. Deci a prins la lume. Şi cântăciosul, într-un exces de dragoste pentru ţara care a făcut din el cântăcios a declarat pentru un ziar rusesc: “Rusia e casa mea”.

Pentru a nu mai comenta mult această afirmaţie, vă spun doar morala scrisorii de azi: nu scuipaţi unde mâncaţi. Sper că nici măcar voi nu sunteţi atât de proşti…

Vă pupă bunicu` Bonea, numa` de bine!

Popularity: 9%

Eu vreau să mă mândesc cu ţara! Ep. 2

Dragi nepoţi, sunt tot eu, bunicul Bonea. Vă mai scriu o scrisoare de dincolo de frigider, pentru că da, viaţa după moarte se ţine în formol sau frigider. Şi eu am ales frigiderul. Astăzi o să vă vorbesc despre… voi ştiţi cine a fost Napoleon? Bonaparte? Nu? Chiar că sunteţi o generaţie de idioţi… de, mâncarea e de vină.

Dragi copilaşi, Napoleon a fost un brav conducător, dar nu al României, ci al Franţei. Nu o să vă vorbesc despre el, dar pentru a înţelege povestea următorului personaj român, o să facem o comparaţie cu Napoleon. Vedeţi voi, la ora la care scriu acest text, un mare om de comitet, zis şi Nuţi Cămătaru, iese din închisoare şi pleacă acasă călare pe cal. După atâţia ani de puşcărie ai crede că Nuţu vrea să plece călare pe o femeie, o maşină de firmă sau un turnător. Dar nu, el a ales calul, care apropo nu a cedat uşor.

Ca să înţelegeţi mai bine povestea lui Nuţu Bonaparte Cămătaru, trebuie să ne întoarcem în timp. Şi pentru că sunteţi o generaţie incredibil de cretină, am să comasez cele doua istorii ca să ştiţi măcar un lucru: au existat amândoi.

Nuţu nu s-a născut în Corsica precum Napoleon, dar probabil s-a născut în Cămătarica, o insulă micuţă de infracţiuni de largă acoperire. Cam aceeaşi acoperire pe care o are Vodafone la Bâlea Lac. Nuţu nu a condus o armată naţională, fiind un tip mai retras. Precum masonii-evrei-unguri-americani, Nuţu a preferat să lucreze în umbră. Şi se pare că avea destulă. În cele din urmă, Nuţu a fost exilat, dar nu pe Insula Elba, nici Eba, ci pe Insula Jilava, după mai multe războaie pierdute/câştigate la Rahova-Waterloo.

Nu se ştie în mare pentru ce a fost arestat. Se vorbea într-un timp de port ilegal de lei (animale) care se înfruptau din carnea celor care provocau riduri de supărare clanului, dar acum, nu poţi crede toate legendele  din istorie.

În încheiere, înainte să încep să mă feresc de maşinile negre pe trecerea de pietoni,trebuie  să ştiţi că în istorie a existat un mare conducător francez şi un conducător de clan, care nu e nici francez, nici înalt la stat, dar e călare pe cal.

Popularity: 11%

Scrisoare către Voiculescu

Dragă Voiculescu,
Sunt eu. Mirciulică. Nu ştiu cum să îţi mai spun. Să îţi spun Felix? Gogoşel? Mogulicu? Antenuţ?
De ce nu îmi răspunzi la telefon? De ce nu îmi dai sms înapoi? Te caut cu disperare să îmi explici. Tăcerea ta e un răspuns pentru mine. Deci este adevărat? “Felix” nu e doar un mişto post-decembrist?
Am zis să nu vin la tine la uşă ca să nu par disperat, dar deja am o brumă de îndoială pe creier.
Vreau să îţi spun că eu seara, înainte şi după emisiune, plâng pe holurile trustului… trustului tău. Pe unde nu ai mai venit de ceva timp. Eu sunt mai dur, şi pot să mă abţin să nu plând în public, dar Ciutacu şi Gâdea sunt dărâmaţi şi îşi pasează batiste lângă aparatul de cafea… cică locul unde “puneau la cale laudele pentru tine”.
Te rog, răspunde la această scrisoare disperată, pe care o trimit în sticlă pe ruta flotor – Apa Nova – palatul tău, şi spune sincer… e mâna lui Băsescu? Sau ai colaborat “pe bune” cu Securitatea? Eu te cred pe tine…
Şi că să vezi cât te iubesc, am scris pentru tine câteva versuri, unice, copie după trupa Compact:
“Stai cu mine,
Pe tine te iubesc!
Stai cu mine,
Pe tine-n dos să te pupăcesc!”

Cu dragoste,
Mircia.


Popularity: 5%