În comuna Scorţoasa era noapte. Întuneric, frig, târziu. Casele de la stradă erau “moarte”, numai într-o coşmelie mai pâlpâia lumina unei lumânări. Era casa lui Gherasim, ridicată cu sudoarea frunţii lui Gherasim Senior în timp ce îşi bătea femeia, Gherasim Senioarea. Gherasim Junior locuia cu Lucreţia, femeia lui, amica lui, companioana lui şi la nervi, sacul lui de box. Tradiţie. Cum spuneţi voi orăşenii, “cei doi erau o familie dezorganizată”, lucru ce nu este adevărat. Cei doi trăiau într-o armonie perfectă. El bătea, ea se frăgezea, el bea, ea se îmbăta cu pumni, el dormea, ea se răzbuna. Era un perpetuum mobile al dragostei conjugale, cei doi fiind urmaşi ai literaturii româneşti cu ţărani.

În fiecare seară, la orele 19, Gherasim termina “munca” în sat şi pleca spre Magazinul Mixt al comunei, loc unde muncea Lucreţia. Prin “muncă”, Gherasim înţelegea să ajute sătenii să scape de cele dorite, iar Lucreţia era un fel de… damă de companie a comunei. Dădea bine la braţ, la pat şi apoi la bârfele de la biserică.

Cei doi nu aveau copil, dar dumniezo le este martor că se chinuiau. Gherasim acasă, şi Lucreţia asiduu în deplasare.

Lucreţia nu era o femeie rea, chiar dacă tu eşti tentat să crezi asta. Ea nu înşela din răutate, ci din curiozitate. Şi era dornică să ştie cât mai multe despre taina amorului pentru a-l bucura pe soţ. Gherasim de asemenea nu era un bărbat rău. El nu îşi bătea soţia de nebun. Nuuu… O bătea din tradiţie. Tatăl lui o bătuse pe mama lui, socrul încă îşi mai bătea soacra şi toate vecinele în general erau bătute. Era o tradiţie. Te bate dumniezo dacă o încalci.

În ciuda acestei fericiri dintre cei doi concubini, povestea se termină trist. În aceea seară, când numai ferestrele lor mai luminau, Gherasim testa o sticlă de poşircă, bună, proaspătă, cumpărată cu banii lui scoşi cu forţa din pantalonii iubitei. Ea de supărare că a rămas fără bani de cizme (UGG nu mai erau la modă în Scorţoasa) s-a gândit să facă niţică trabă casnică. Curăţenie. Cu clor.

Hahah. Crezi deja că o să moară Gherasim de la clor? Greşit! Gherasim vede bine pe timp de noapte. Nu are el night-vision, dar lumânare-vision tot are. Şi când e beat simţurile îi sunt şi mai dezvoltate. Aşa că a înţeles planul consoartei.

De supărare că aceasta a vrut să îl cureţe cu suc fără pulpă, a hotărât să o scoată la aer curat. Aşa că dintr-un pas şi trei înjurături a dat-o afară pe Lucreţia. Şi cum învăţătura de minte nu e bine prinsă dacă nu sunt -5°Celsius, Gherasim a hotărât să îşi dezbrace femeia în frig, “ca să simtă mai bine dragostea”.

Lucreţia şi-a găsit obştescul îngheţ patru ore mai târziu, pe preşul de paie.

Azi Gherasim mănâncă bine la puşcărie şi are un pat cald pe care să pună capul. Nu îl mai deranjează nici o femeie şi nici nu ţine socoteala banilor de mâine. E un om fericit. Pe lângă luxul zilnic mai trăieşte şi o glorie locală. Femeile din Scorţoasa îl consideră un “bărbat bine” pentru că a pus păcătoasa la respect, iar bărbaţii se abţin… dar în mulţi roade invidia…

Popularity: 2%