Veche @ Numa' de bine.eu

Până când o să mai moară Vama Veche?

August 08, 2011 Horhe 2 Comments

În ciuda faptului că îmi tot spun de doi ani de zile că “eu nu mai calc în Vamă”, de fiecare dată ajung acolo şi în fiecare an mă minunez de schimbările şi “modernizarea” ce are loc acolo unde până acum 5-6 ani lumea ştia că se bronzează “nişte sălbatici”.

Am ajuns şi anul acesta în Vamă şi mi-am dat palme din primele cinci minute. Prima dată m-am pălmuit pentru că am ajuns ca acei nesimţiţi ce trec cu maşina personală pe strada principală. Îmi cer scuze mie, dar nu mă iert. Apoi mi-am dat palme pentru numărul mare de motociclişti ce îşi parchează motoarele ostentativ şi aşteaptă nervoşi să le cureţi praful de pe “femei” ca să te calce în picioare cu bocancii lor. Şi ultimele palme date au venit atunci când patru cocalari ce aveau cuţite în mâini şi prinse la curea au început să se bata lângă maşină.

Nu mi-am parcat maşina pe plajă, ci departe de cort din simplul motiv că acolo am găsit loc, dar sunt vamaioţi ce simt nevoia să ţină totul aproape. Şi o parte din ei s-au trezit cu geamurile sparte, ori maşinile îngropate în nisip. Nu sunt în total de acord cu asta, dar aşa e sălbăticie.

Şi Vama Veche tot mai moare. Nudiştii sunt măsuraţi de “consătenii” din Ferentari, care beau şi mănâncă seminţe cum nu au făcut-o într-o viaţă de Mamaia şi Costineşti, iar cocalarii se ceartă cu iubitele pentru că şi-au permis să abordeze o rockăriţă beată, dar semi-despuiată. Ghinion de neşansă.

Atmosfera a pansat-o concertul Nişte Băieţi. Au arătat cu degetul schimbarea, dar nu mai există întoarcere în timp. Vama este şi va fi distrusă până când…

Şi era normal să se întâmple asta. Atâtea festivaluri, atâta promovare şi atâtea scuze că “în Vamă nu sunt drogaţi, ci e totul ieftin şi bun” au dus la sufocarea celei mai aerisite staţiuni.

La anul nu mai merg în Vamă. Mă duc la Cipri în curte. O curte din Vamă…

Popularity: 11%

Profu` de Zen.

November 09, 2010 Horhe No comments

Ieri am luat matura decizie de a mă duce la facultate. Că până la urmă d-aia arunc atâţia bani în secretara suflată în aur. La 2 mii şi ceva dă lei pă an îmi permit şi eu o excursie săptămânală cu liftul, şi o studiere aprofundată a fafaştoacelor/cocozaurilor ce stau la cursuri cu ochelari de soare.

Am pătruns în sala de curs, şi profesorul nostru Oreste (acel Oreste) ţinea nişte beţişoare parfumate în mână şi se uita atent la un laptop. Ţin să precizez de la bun început că orele cu Oreste sunt foarte interesante şi relaxante. Are un stil… zen, de a preda. E greu să îmi imaginez că omul acesta e prieten bun cu Spărgătorul de Pifometre.

După ce a downloadat un mp3 pe laptop, a pornit muzica de relaxare, s-a aşezat în faţa noastră şi ne-a rugat să închidem ochii, să stăm relaxaţi şi cu mâinile pe coapse… ale noastre. Probabil a spus, în mintea lui, “dacă de învăţat nu vă arde, şi mă rog mereu de voi să veniţi cu temele, măcar să vă calmez… de tot!”.

Şi am intrat în transă. Problema e că, mintea mea paranormală, a reacţionat ciudat la starea de transă. Şi nu mă refer la faptul că adormisem şi îmi curgeau bale. Universul descris de Oreste s-a intersectat cu mintea mea bolnavă. Şi totul a devenit o nebuloasă… Cam aşa:

“Şi acum închideţi ochii… vă relaxaţi… picioarele, mâinile, corpul vă este din ce în ce mai greu… (dau puţin pe repede-înainte partea cu intratul în transă, dar aţi prins idea. O ardeţi chill!)… deschideţi ochiul minţii, situat în frunte… da, acolo lângă coş… apropo, să nu uiţi să îl storci şi să dai cu o cremă… aşa… intri în al treilea ochi… nu, aia e nara stângă, mai sus… aşa… faci un pas, îl faci pe al doilea… urmeată staţia “GrozavEşti” cu peronul pi şentru… eşti într-o pădure… e pădurea Arhiepiscopului de Suceava… e cea mai mare pădure din România şi tu te plimbi prin ea… te mişti ca samuraiul pe lângă copaci… nu vrei să te vadă teologii-pădurari şi să te scoată din Zen… te îndrepţi spre un copac… pui mâna pe el… îi simţi scoarţa… se urcă o furnică pe tine… te sperii, ţipi ascuţit şi fugi ca o fetiţă în jurul copacului…

Eşti la malul mării… Vama Veche… simţi mirosul sărat şi putoarea algelor… te îndrepţi spre apă… treci peste doi beţivi şi eviţi sticlele din drum… atingi apa… e plină de alge pe care scrie în bulgară: “ţeapă”… intri în apă… vine spre tine o meduză… eşti calm… o aştepţi… din stânga vine Mazăre pe un skyjet şi te loveşte…

Eşti în faţa casei copilăriei tale… deschizi poarta… dacă ai copilărit la bloc mergi cu liftul… dacă stai la 10 şi e stricat liftul, asta e, aşteptam… ăăă… hm… ai ajuns? ok… deschizi uşa… vezi casa exact cum era când aveai 14 ani… tatăl tău e la muncă… încă nu fusese disponibilizat… mama ta e la salon, îşi permitea… te îndrepţi spre camera copilăriei tale… amicul tău îţi repară calculatorul… iar “s-a virusat singur” pe site-uri XXX… eşti singur în cameră… te împiedici de hainele aruncate pe jos… te uiţi pe geam… nu e Piaţa Rahova… eşti Zen… în stânga ferestrei e marea… în dreapta e muntele… pe centru e Stadionul Ghencea… The land of Cio-I-S… auzi că e reducere la SH-ul de sub geamul tău… te arunci…

Şi acum… deschide ochii… scutură mâinile, picioarele şi coapsele vecinului… verifică buzunarele şi portofelul…

Ne vedem săptămâna viitoare…”

P.S. – Guru Bivolaru era în pădure cu nişte fete. Făceau suc de muguri într-un cort.

P.S. 2 – Purtam ciorapi marca Ylang Ylang. Coincidenţă?

Popularity: 5%

Vama Nouă. A patra zi: Un Porsche şi un handmade

August 04, 2010 Horhe 2 Comments

Mă trezesc, stau pe un scaun în faţa camerei şi îmi fumez ţigarea pe septembrie. Fac o scurtă retrospectivă:

- Vama Veche e plină de maşini, traficul de pe Strada Principală fiind mai intens ca în centrul Ploieştiului;

- cineva a venit în Vamă cu un Porsche 911;

- la magazinul Handmade se vând papuci Puma;

- meltenii de pretutindeni (Bucureşti, Suceava, Argeş, etc.) vin să mănânce şaorma în Vamă;

- fafaştoacele dansează pe AC/DC îmbrăcate ca de Balul Bobocilor;

- mâncarea e mai scumpă cu 1-2 lei;

- ieri, berea Tuborg la 0,5 era 4 lei. Azi e 5;

- nudiştii nu au nici un stres;

- muzică bună se mai ascultă (non-stop) în “El Comandante” şi “La Piraţi”;

- la buticuri dai (auditiv) de Puya şi Connect-R;

- ieri era plaja plină de căbănuţe ale editurilor româneşti. Azi nu mai sunt. Ce vă spune asta despre valul de “cultivatori” care apare în Vamă?

- meltenii îşi aduc prietenele ieftine cu maşinile scumpe în Vamă;

- a fost ieri control OPC. Vama rezistă;

Ne vedem şi anul viitor acolo?

Popularity: 6%

Vama Nouă. A doua zi: “Che gheze”

August 02, 2010 Horhe 4 Comments

O oră oarecare – Mă trezesc. Deschid telefonul şi mă minunez că este ora 13. Am dormit ceva.

Cred că ora 14 – Mergem să mâncăm. “La Canapele”, deoarece după un asemenea somn, e timpul pentru ospăţ! Organismul meu solicită un platou de cârnăciori de bere, cartofi prăjiţi şi salată, iar ea vrea ceva ce nu o să primească. Adică îi greşeşte comanda. Nu-i nimic, îmi place mai mult ce a primit.

După masă până seara – Un pui de somn pe plajă. Nici o grijă, insolaţia nu este o ameninţare. Am un strat de 2 cm de cremă cu UVai.

Noaptea – Muzică bună în “El Comandante”. Un foc mare de lemne şi un total de 6 oameni. Îmi arunc teneşii în foc, îi privesc până se încovoaie plasticul din ei şi plecăm acasă.

P.S. – mi-am amintit că pe plahă m-am trezit să fac o baie scurtă. Am intrat în apă, unde am renunţat la inhibiţii, şi am făcut “pluta” până am adormit. Am fost trezit de o unguroaică ce mă privea inexpresivă şi îmi spunea “che gheze”… aşa se auzea. E de bine?

Popularity: 6%

Vama Veche, Vama Nouă. Prima zi.

July 28, 2010 Horhe 4 Comments

Ora 5:20 min – Gara de Nord. Peronul 6 e plin de oameni dornici de puţină mare. Eu sper ca toţi să meargă în staţiunile de “lux” de pe litoral şi să fie Vama goală.

6:15 – Trebuia să fim în tren, şi pe drum, de jumătate de oră, dar coşmelia întârzie.

9:15 – trenul merge ca împins de Naş.

10:30 – Suntem depăşiţi de un biciclist de pe autostradă. Menţionez că bicicleta era model “Velociped 1817″.

11:33 – Trebuia să fim în Mangalia de 10 minute, în schimb suntem depăşiţi fără stres de un beţiv pe scuter şi un bondar.

11:50 – Oare trenul acesta se deplasează, ori se mişcă planeta şi noi alunecam încet pe ea?

12:45 – Ajung în camera de cazare. Mă loveşte în suflet un parfum de hamsii şi mă simt cu adevărat liber. Închid telefonul. Dacă mă caută vreun mogul să mă angajeze pe mii de coco, să revină.

Cred că 13 şi puţin – mă aşez cu prietena “La Meduze” pentru o ciorbă de văcuţă, aşa cum cere tradiţia anuală. Servirea nu mai e la fel de bună ca în alţi ani, dar cui îi pasă? Ei îi pasă. Vine ciorba, minunată ca întotdeauna. O termin ca un nebun şi mă arunc entuziasmat în farfuria Ei. În timp ce Ea se sperie de muştele din olivieră, eu îi controlez pe ascuns porţia de mâncare. Cedează, scârbită de “murăturile” din oţet şi îmi împinge farfuria. Înseamnă că e sătulă.

O oră când cerul e senin – Mă aşez pe plajă, pregătit de un bronz original, ca în fiecare an. 2008 a fost “Bronzul Alex Velea”, 2009 “Bronzul cu motive Leopard şi poate anul acesta o să mă aleg cu “Bronzul Chipul lui Iisus”.

Puţin mai târziu – Plutesc printre alge.

Încă puţin mai târziu – Adorm pe plajă.

Acum – Stau şi scriu asta. Lenevesc. E bine.

…

Popularity: 6%

Concediu!

July 19, 2010 Horhe 3 Comments

Oameni buni cu suflet bun, săptămâna aceasta evadez. Ne vedem în Vama Veche unde vom freca Buha împreună (cine nu ştie ce e aia “a freca Buha”, să caute pe facebook grupul).

Aceasta este ultima pauză de blog, deoarece capul îmi este plin de idei. Ca un teasing, vă anunţ că sunt pe vine aproximativ 3 noi episoade de Cuvântul Meu TiVi (printre care şi primul serial pentru adulţi), multe texte, analize ale Cercetătorului Britanic, FărăScoape muzicale, Audio-Buci culturale, ecetera ecetera.

Concediu plăcut şi Numa` de Bine!

Popularity: 7%

Metaforă.

April 29, 2010 Horhe No comments

Metaforă:

- cimitir via “Trăiască România”;

- între cimitir şi slogan nu e decât un pod, şi ăla vai de el…;

- cât de alb şi îngrijit e cimitirul, şi în ce hal arată o veche întreprindere comunistă;

- “Trăiască România” dă să cadă;

Cam atât am putut eu să scot. Mai are cineva idei/metafore?

Popularity: 6%

I survived Vama Veche!

August 24, 2009 Horhe 2 Comments

Am revenit din Vama, mai exact după scurta şedere acolo, cu impresii şi despre Vamă cât şi despre evenimentul principal intitulat Summer of Punk II.

Cum e Vama Veche? E scurtă, adică nu mai sunt şederile acelea de 7-8-9 zile când uitau părinţii de mine şi mă scoteau din testament. Acum un weekend şi gata. Şi nu pentru că aş fi eu pensionar, dar nu mai rezişti în Vamă ca pe vremuri. Muzica de la terase nu se mai aude când stai pe plajă din cauza ambientului de turmă (abia am recunoscut din neant o piesă a celor de la Led Zeppelin), din corturi se fură într-o veselie, iar mai nou pe plajă se plimbă şi burtoşi cu lanţuri. Totuşi, lanţurile sunt mici şi insignifiante în comparaţie cu cele purtate la Mamaia. Mai trist este că dacă tot ai de gând să îţi aduci pruncul în Vamă, NU îl pune să se joace în nisipul plin de mucuri de ţigară şi cioburi. Mâncarea e la fel de bună, ceva mai scumpă, iar băutura ce mai contează.

Summer of Punk II. Nu a fost cum mă aşteptam, din două motive: prea puţin public – probabil speriat de preţul biletului – dar cu toate acestea trupele au fost peste orice îmi închipuiam eu.
Concertul a început undeva în jurul orei 18:30 cu băieţii de la Coercion (click pentru contul lor de myspace).

Pentru o trupă care cântă de doar doi ani totul a decurs foarte bine, muzica a sunat bine iar băieţii au fost de acord să ofere şi un interviu pentru Punk Up Your Life, vorbe grele pe care le veţi asculta sâmbătă de la 21 la 22 pe RRM Student FM.

Au urmat apoi băieţii de la Recycle Bin care au încălzit şi mai mult atmosfera. În amintirea lui Poke au făcut un concert de zile mari, iar la final din cauza aglomeraţiei am ratat interviul, dar poate îşi fac simţită prezenţa chiar în emisiune.

Povestea este asemănătoare şi în cazul băieţilor de la Cobe, deja cunoscuţi pe scena punk-ului de la noi. Oricum fiind din Bucureşti sper să reuşesc să îi aduc pentru un interviu la radio. Piesele lor nu mai trebuiesc prezentate pentru că foarte mulţi le ştiu. Reascultă Cobe AICI!

Imediat după a urmat şi dezmăţul ska. Dance Trauma au fost geniali. Publicul a dansat pe muzica lor până a căzut, la propriu. Pe lângă piesele foarte bune, Dance Trauma a început cu un cover după Madness (cum se putea mai bine) şi au ajuns să facă adaptări după Prodigy şi Yves LaRock. Bravo, iar în poza de mai jos o să vedeţi… nimic. E praful ridicat la 10 metri de cei care dansau.

Următoarea oprire, Charly Fiasco. Prin energie, spirit şi modestie băieţii au impresionat pe toată lumea, iar la un moment dar solistul cânta fiind ţinut pe braţe. Şi ne mai miram de ce ar fi compus cineva o piesă punk pentru România (ascultă Bistriţa). Pe băieţii de la Charly Fiasco îi puteţi asculta din nou sâmbătă pe 103,4 de la 21 la 22, într-un interviu în exclusivitate la Punk Up Your Life.

Haos, una dintre cele mai vechi trupe de punk din ţară a fost la înălţime, în ciuda vârstei şi a mesajului pacifist-ironic, pe care încinşii nu îl acceptau. Cu părere de rău, fotograful a plecat, dar am obţinut un interviu. Postez o piesă de la Haos pentru a face încălzirea până sâmbătă:

Şi în final, Dead Ceausescu`s despre care nu pot spune foarte multe deoarce nu mai e nevoie. Ei au fost vedetele în concert şi au demonstrat că merită toţi banii. Audiţie plăcută:

Mulţumiri: băieţilor de la Coercion pentru realism, Charly Fiasco pentru concert, Haos pentru că mai pot, Gabby Molotov pentru tot, Ana pentru aparatul foto, oricine pentru reportofon, cocalarilor pentru Vamă, omului pentru gaura din stratul de ozon.

La final, Destroy Vama Veche! Oricum nu mai e nimic de salvat.

Popularity: 2%