Vedete @ Numa' de bine.eu

A căzut un fund important

February 09, 2012 Horhe 1 Comment

În ciuda faptului că titlul sună pompos și important, textul care urmează nu are legătură cu politica. Nici cu vedetele, ori domeniul sportiv. Nimic din toate cele enumerate. E doar o poveste despre cum am reușit să cad de pe cea mai de jos treaptă, dar nu a societății, ci a locului de muncă.

Totul a început acum aproximativ o săptămână, într-o dimineață de un viscol nemernic, când mânat de un entuziasm tipic de a ajunge mai repede la muncă, am alunecat pe scările de la intrarea în firmă. Condițiile se prezentau în felul următor: trepte înalte de marmură, fără nimic pe ele care să împiedice alunecarea, ude de la zăpada proaspăt căzută, nici o balustradă. Șase la număr, fatidică cifră. Eu, posesorul unor bocanci impresionanți, și să nu uităm, burgundy, am pășit cu încredere, cu stângul. Vă rog, luați aminte la simbolistică: șase trepte, piciorul stâng, viscol, loc de muncă. Am căzut. Piciorul stâng s-a extorsionat spre dreapta, urmând o prăbușire frontal-stânga, cu genunchiul pe următoarea treaptă.

Au urmat apoi momente de agonie, blesteme, luminița de la capătul tunelului, pasaje din Biblie, reveniri la origini și alte ezoterico-incursiuni. M-am adunat și am purces șontic spre lucru.

Cu timpul durerea a dat dovadă de încăpățânare, Diclofenacul fiind frecție la picior, genunchiera o simplă formalitate și mersul la medicul de familie o revedere amicală. Între timp, la același sediu, în ciuda faptului că unii dintre ei bravează și acum la citirea acestui text, alți nefericiți patinau pe scări. Patinau, se loveau, comentau. Nici o schimbare.

Ieri am aflat de la un renumit medic ortoped că am o leziune a ligamentului. Miroase rău a bisturiu. Mai bag antiinflamatorii și poate scap, dar surpriză: la aproape o săptămână de când scările au devenit imposibil de escaladat, au fost puse preșulețe verzi. Această schimbare mă întristează din două motive: îmi plăcea să urc scările precum un ninja, lipit de perete; de asemenea, mă duce cu gândul la faptul că a picat un fund important pe scări, lucru ce a dus la această schimbare. În curând poate apare și o balustradă. Și dacă tot e vremea schimbărilor, și genunchiul nu se lasă vindecat de pastile, montăm și un lift pentru scaunul cu rotile.

Așa că, un sfat pentru situații de criză asemănătoare: dacă vreți o schimbare, trebuie să se rupă un fund/gât important. Altfel, slabe șanse.

Popularity: 2%

Lucruri pe care Cristina Țopescu nu știe să le facă

January 17, 2012 Horhe No comments

Nu o cunosc foarte bine, dar o mai văd din când în când la ora 18 pe Prima TV când prezintă știrile. Îmi aduce aminte de diriginta mea din generală, veșnica domnișoară la 44 de ani. Dar nu o condamn pentru asta. De fapt nu o condamn pentru nimic, pentru că eu sunt aici să râd pe seama ei, nu să îi spun ceva ce o poate face să plângă în direct. O cred în stare, doar știm cu toții cât de fină și delicată e.

Cristina Țopescu nu prea știe engleză. Ori dacă știe, are o pronunție de te bufnește râsul. Eu cel puțin nu mă mai satur de Bărac Obeama și nici de Șicagou, dar cred că asta în timp o să îi devină etichetă. De la o vârstă nu cred că le mai poți repara. De asemenea, doamna Țopescu nu reușește să se abțină și să devină serioasă pe parcursul știrilor. Îi mai scapă din când în când momente când se vrea amuzantă, ori mămoasă, dar de cele mai multe ori, după o știre cu micuți morți de foame, o auzi „Doamne ajută!” și îi vezi chipul de cățel plouat. Îți vine să țipi „DAR AJUTĂ DOAMNE ȘI TU!”.

Dar peste lacunele profesionale mai treci, că până la urmă e de ceva timp în domeniu, deci știe să își facă meseria. Mai nou însă își dă cu părerea despre tot, și apare prin presă să completeze din propria experiență, orice eveniment ce are în colimator o vedetă. Precum a fost cazul lui Mircea Lucescu. A dat un interviu în care a spus că și ea a pățit la fel, și că vatmanii sunt niște brute, insensibile, care au intrat accidentat-o și au reușit să-i strâmbe petalele. Nemernicii! Dar povestea nu e atât de simplă:

„Așteptam să trec regulamentar pe sensul opus, dar rămăsesem pe linia de tramvai…”. E clar din primul rând că poate doar faptul că stătea pe locul șoferului era regulamentar la Cristina Țopescu. Apoi continuă să explice faptul că vatmanul a văzut-o blocată pe mijlocul străzii, dar a intrat în ea cu putere, cu ură, împins de un orgasm al suferinței.

Eu văd întâmplarea puțin altfel: Cristina Țopescu este la semafor, undeva a 3-4a mașină. Se face verde. În mai puțin de o secundă un cretin de la coadă claxonează și mașinile se pun în mișcare. Intersecția pare deja blocată, așa că, precum un șofer deștept, Cristina Țopescu rămâne la semafor, nu se angajează în schimbarea sensului de mers, cu gândul că „poate rămân pe șina de tramvai și blochez circulația”. Dar din spate, grobianul grăbit și isteric, dobitocul fără manere care are ca ultimă școală absolvită cea de șofer, a început să claxoneze și să o înjure pe Cristina, că de ce stă la semafor și nu se bagă. Speriată și emoționată de contactul dur cu viața, vedeta penetrează intersecția cu teamă și rămâne pe șina de tramvai. Tramvaiul vine. Am întâlnit și eu vatmani cretini care trăiesc cu impresia că au primit centrul străzii ca zestre, dar de ce ar vrea un vatman să își strice ziua intrând în Cristina Țopescu? Să fie un fetish? Că dacă e așa, e deja compliment… Poate că pur și simplu nu a putut să oprească la timp, a lovit-o și asta e. Un accident într-un oraș sufocat de mașini și șoferi lipsiți de viziune și tact.

Așa că da, Cristina Țopescu nu știe nici să draiving.

Popularity: 5%

Verdictul poliției în cazul accidentului lui Mircea Lucescu

January 09, 2012 Horhe No comments

Echipa NdB a aflat care este verdictul în cazul accidentului auto în care a fost implicat antrenorul Mircea Lucescu. Se pare că antrenorul echipei Șahtior Donețk este nevinovat, tot evenimentul fiind pus pe seama stilului teribilist de condus al vatmanului. Lucrul acesta era mai mult decât eveniment, Lucescu declarând astăzi, la câteva ore după ce aproximativ 75% din jurnaliștii României i-au lins rănile, că „parcă am fost lovit intenționat!”.

Conform expertizei primite de la Poliție, vatmanul a premeditat totul dintr-un teribilism de vârsta a treia. Cu 5 minute înainte de coliziune, la un semafor, vatmanul a plecat cu demaraj pentru a impresiona mai multe eleve de liceu, dar pietre de pe șine au sărit pe parbrizul mașinii conduse de Lucescu. Antrenorul, nervos că are parbrizul crăpat, a călcat pedala de accelerație și a pornit în urmărirea tramvaiului. A urmat o cursă demnă de filmul 2 Fast 2 Furious. Conform martorilor, a existat și un moment în care tramvaiul a început să circule pe trotuar în încercarea disperată de a evita automobilul lui Mircea Lucescu. De asemenea, conform expertizei, automobilul lui Lucescu nu a depășit viteza de 60 km/oră pe parcursul urmăririi, în timp ce martorii spun că vatmanul a călcat pedala până la, citez, „100-120 frățică!”.

Acestea fiind zise, să nu se mai îndoiască nimeni de nevinovăția unei vedete!

Popularity: 8%

STOP PAGINA MEA!

December 28, 2011 Stancu No comments

Jurnaliştii Ziarului Financiar au reuşit sa pună mâna pe un „Oracol” / „Caiet de amintiri” pe care clubul Bamboo îl oferă vedetelor care îi trec pragul! Se pare că în paginile acestuia, cele mai în vogă staruri din România au lăsat deoparte inhibiţiile şi şi-au dezvăluit cele mai intime secrete!!! Numa` de bine a obţinut ÎN EXCLUSIVITATE două pagini din acest Oracol:

Popularity: 16%

Dragă redacție Click,

November 24, 2011 Horhe No comments

Numele meu este neimportant, fiind un simplu om în nimicnicia mea, dar vă asigur încă de pe acum că sunt un cititor fidel al publicației dumneavoastră. Nu trec 10 minute de la ieșirea din scara de bloc, și deja mă hlizez inert la știrile oferite de dumneavoastră. Nu aș fi capabil să înțeleg probleme serioase, precum criza economică sau geopolitica, dacă nu aș devora informațiile din Click.

Dar, și aici e un mare DAR, în ultimul timp calitatea materialelor din Click a scăzut considerabil. Fețele fetelor sunt buhăite, sânii mici, ori acoperiți, iar de fund nu mai vorbesc. Îmi aduc aminte cu drag momentele când, peste umăr, se uitau alți tractoriști și navetiști în ziarul meu, contemplând fiecare pagină. Acelea erau vremurile când uitam de Cancan și Libertatea. Acum mă simt nevoit să apelez și la celelalte publicații, pentru o satisfacție garantată.

În ultima perioadă știrile despre actrițele de filme porno au fost aproape inexistente, iar vedetele de la noi apar mai mult îmbrăcate. Ca să nu mai vorbesc de faptul că prima pagină are poze cu oameni îmbrăcați. Iar cea mai mare dezamăgire: „Fetele de la pagina 3”. Nu știu de unde le adunați, dar pentru toate sexul la prima întâlnire e o provocare. La cum arată, e deja „Pariu cu viața”. Vă rog să fiți mai selectivi pentru că acum câteva zile îmi căzuse în poală o bucată de șuncă de pe coapsa unei tinere de la pagina 3, iar azi, motiv pentru care vă trimit această scrisoare, am făcut o cădere de calciu când am văzut ce rău îi afectează pe unii E-urile.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat, și vă rog, de dragul cititorilor dumneavoastră, fideli și mulți, să continuați cu materialul de calitate superioară. Că atât avem și noi în viață.

Mulțumesc.

Popularity: 14%

Vă rog frumos nu vă mai bateţi joc de mine,

September 06, 2011 Horhe 4 Comments

Popularity: 9%

Ratat Media Academy îşi deschide uşa!

August 22, 2011 Horhe No comments

Hai şi tu! Împreună putem să nu ajungem cineva!

Popularity: 7%

Fanii zice că…

June 29, 2011 Horhe 4 Comments

A fost ziua lui Mărculescu. Nu ştiu ce vârstă are, dar ştiu cine e Mărculescu:

- fost celebru actor din “Liceenii”, posesorul unei replici ce a stârnit controverse în sălile de cinema: “Doamna prrrrofesoarrrrră, daţi-mi brrrrroaştele!”;

- fost patron de şcoală de manechine, şcoală unde mai multe tinere de 1,40 înălţime erau minţite că vor ajunge manechine;

- fost iubit al doamnei cu şarpele şi părul de floc. Poate să mă bată Mărculescu cu glandele lui sudoripare operate cu botox, dar nu îmi amintesc numele fumeii;

Oricum, Mărculescu e un mare fost, dar cu toate astea destul de actual pe la TV. Deci e vedetă. Deci are fani. Deci fanii zice de el pe Facebook că:
După cum bine se vede, Mărculescu atrage fumei călare pe ATV. Şi le atrage pentru că “tot timpul (este) în formă”. La ce colaci de Şaorma Dristor are e clar că ăsta e secretul să “zăpăceşti femeile”.

Masculi?! Atacaţi şaormeriile! Să zăpăcim femeile!

Popularity: 7%

Sunt ipocrit.

June 27, 2011 Horhe 3 Comments

Sunt acuzat de ipocrizie atunci când acuz vedetele de ipocrizie. Da, bine, ascult AC/DC, U2, Scorpions, dar tot îi consider ipocriţi. De ce? Un motiv simplu: nu pun preţ pe fani (chiar şi 10) ci pe numărul lor. Şi cel mai bun exemplu este trupa U2.

Bono, aşa pacifist şi filantrop, nu a fost de acord să cânte în România dacă trupa nu primea 2 mil. de euro şi un stadion de n-jpe mii de locuri. Cel puţin aşa zicea la gazetă. 2 milioane de euro? Dacă nu vin oameni la concert cât să acopere suma? Dacă, utopic, vin doar 5.000 de oameni la concert? Să zicem că în ziua aia cade Casa Poporului pe “angajaţii poporului”, şi oamenii vor prefera să bea pe ruine decât să asculte rock. Ce facem? Da, muzica lor e nepreţuită, şi sunt buni, dar serios? Nu îţi poţi bucura fanii pentru că nu primeşti 2 mil. de euro? Care e diferenţa între ei şi Puya? Puya care nu a vrut să cânte la un liceu din Iaşi pentru că a primit doar 1.490 de euro… nu 1.500 cât a cerut. Dacă ţi se pare o comparaţie trasă de păr… asta e. Sunt ipocrit.

Scorpions. Foarte frumos. “Muzica unei generaţii” cum spun toţi pe la TV, dar serios, unii oameni trebuie să se oprească. Şi din câte am înţeles, anul ăsta are loc ultimul concert Scorpions. În aceeaşi oală intră şi Metallica, care din spusele fanilor “nu mai sună ca la început şi e chiar mai rău”. Şi AC/DC sunt la fel. Şi da, ei chiar adună zeci de mii de oameni,dar sunt eu ipocrit sau piesele lor noi cam seamănă cu cele vechi? Şi dacă te-ai enervat, şi simţi că vorbesc numai mizerii, ce părere ai de Axl Rose şi re-înviata trupă Guns n’ Roses? Ţi-a plăcut atitudinea lui faţă de fani şi concerte? Zi un alt motiv, exceptând banii, pentru care crezi că Axl a refăcut trupa? Şi Bon Giovi cântă din ani ’80! Şi noi nu mai suntem comunişti din 90′. Serios? Era aşa greu să vină şi el pe aici când cei din South Park încă nu îl făceau o fosilă?

În aceeaşi situaţie se găsesc şi trupe precum Sex Pistols (din câte am auzit nu au venit pentru că nu au primit 500.000 de euro. PUNK!), Green Day (care probabil o să vină în România după ce o să încânte toate generaţiile tinere din ţările mari) şi Lady Gaga. Lady Gaga o să vină în România când va avea vârsta Mădanei din 2009. De ce? Pentru că noi, o ţară mică, încă o să mai ascultăm Lady Gaga, în timp ce poate în SUA/Anglia/Franţa/etc. o să ajungă penibilă/grasă/urâtă ca Britney Spears. Apropo, Britney nu vine? E timpul.

Dacă e o vedetă care şi-a respectat fanii, şi încă mai poate (până când) e Amy Winehouse. “Păi cum, că ea e atât de beată că nici nu mai ajunge la Bucureşti?”. Exact. Amy e atât de tru şi sinceră cu fanii ei încât îşi păstrează stilul. Bine, glumesc, dar tot cred că Amy e cea mai sinceră cu ea. Şi Sting merită aplauze. Omul e reinventat. Cântă altfel. Acelaşi lucru minunat, dar altfel. E o schimbare. Aşa cum au promis şi Pink Floyd că revin cu lucruri noi. Păi da, doar nu o să te întorci din bătrâneţi să cânţi aceleaşi lucruri?

În final, pentru a demonstra cât de ipocrit sunt, îţi spun doar atât: crezi că Statul te consideră un număr? Dacă Statul te tratează din când în când cu ceva nou, să îţi gâdile simţurile, o să te mai consideri un număr? Ştiu, sunt ipocrit, dar chiar greşesc cu toate trupele?

Statuia lui Hipocrit

Popularity: 8%

Cine scrie în revista Star?

May 16, 2011 Horhe 1 Comment

Eu sunt un cititor înrăit al publicaţiei Star. Şi în general orice hârtie colorată cu sâni, buci şi organe. Le devorez cu o grimasă de satisfacţie nebună atunci când sunt obligat la muncă să mă uit peste ele ca să… îmi fac datoria. Oricum, e o plăcere interioară pe care o simt atunci când trebuie să răsfoiesc paginile unei publicaţii care îmi vorbeşte despre ce a mai făcut “vedeta X”. Îmi plac revistele de genul pentru că mă fac să mă simt ca un om fără viaţă, că îmi reduc existenţa la simplul “iubitor al vieţii altora”, şi mie, împreună cu zecile de mii care mai cumpără mizeriile astea, îmi place la nebunie să fiu un nimeni care se hrăneşte cu poveştile “de succes” ale altor Nimeni.

În timp ce răsfoiam fascinat şi grăbit revista Star, am descoperit ceva foarte interesant. Redactorii publicaţiei au nişte iniţiale care chiar te solicită. Nici nu îmi trece prin cap că la revista respectivă lucrează doar patru oameni, cu tot cu femeia de serviciu, şi că se semnează articolele cu mai multe nume ca să pară o armată de jurnalişti pe urmele chiloţilor de vedetă. Nu s-a egzicstat aşa ceva.

Întrebarea mea este, oare există în România cineva cu iniţialele K.K.?
La o simplă căutare pe google, am găsit următoarele nume cu iniţialele K.K., posibili redactori la publicaţia Star: