Wc @ Numa' de bine.eu

De văzut mai citim și noi o carte?

January 24, 2012 Horhe No comments

Posed calitatea de a transforma un grup monoton într-un vulcan de reacții, nu neapărat bune, dar reacții. Dețin secretul celor două fraze care pot naște păreri zgomotoase ori râsete înfundate. În ordinea utilizării, cele două sunt: „ce părere aveți despre insuflarea vaginală?” și „voi câte lucruri puteți face pe WC?”. Garantez reacții, dar nu și simpatie.

A doua sintagmă e din repertoriul personal, dar prima este de inspirație literară, de aceea astăzi o să vă recomand cartea „Ghidul Ipohondrului” de John Naish. Pariez că stimabilul autor a scris-o în lacrimi de râs, pentru că altfel nu poți reacționa când citești despre oameni ce au murit din cele mai stupide „boli”. Am fost inspirat să cumpăr scurta carte (234 pagini, dar e mică și se citește repede) și de ipohondrul din familie, acel veșnic speriat de bombe pentru care orice durere este un cancer sigur și nevindecabil.

Așa că și tu, dacă ești pândit de omul cu coasă, află că poți să mori din pricina excesului de ceai, părului din haine (dacă lucrezi la frizerie) și nu în cele din urmă, din cauza fetish-urilor sexuale extravagante. Dacă te masturbezi în folie de plastic pentru sandviciuri poți să scapi paiul prin care respiri și să te sufoci. Ori datul din cap prea mult la concerte îți poate provoca boala intitulată „Sid Vicious”. Există și un caz de orbire. Așa că mai ușor la concerte.

Dar cartea nu se axează doar pe „experimente” cu final neașteptat, ci și pe concluzii medicale interesante. De exemplu, bărbații cu soții urâte trăiesc mai mult cu 12 ani. Bărbații care gătesc singuri acasă provoacă mai multe incendii ca femeile. Și așa mai departe. Pariez că nu știi nici care sunt cele mai noi fobii: allodoxafobia (teama de păreri), bibliofobia (teama de cărți), cacofobia (teama de urâțenie), coitofobia (teama de relații sexuale) și pantafobia (teama de orice).

Și acum, dacă nu sunteți reififeliaci (atrași sexual de statui), să vă explic cum stă treaba cu insuflarea. Pariez că sunteți curioși. Se pare că, unele stimabile sunt excitate de aerul venit puternic din doi plămâni masculi. Doar că o doamnă nu mai era satisfăcută de doi plămâni, așa că a apelat la un morcov și o pombă puternică de bicicletă. Femeia a introdus aer cu putere și a făcut o embolie mortală. Satisfăcută, dar moartă.

Pentru mai multe detalii, citește.

Autor – John Naish

Titlu – „Ghidul Ipohondrului”

Editura – Nemira

Alte detalii – Se găsește ușor „în” librăriile online și costă cât un meniu mare și cancerigen de la McDonald`s.

Popularity: 5%

Woodstock ’69 vs. BORstock ’11

November 02, 2011 Horhe No comments

A mai trecut un an, un festival, o pupătoare. Şi-au dat coade pline de iubire, au tăvălit portofele pe raclă şi au blestemat în stânga şi dreapta proasta organizare. A mai trecut un festival BORstock, şi mai mult ca niciodată, a semănat şi nu prea cu vestitul Woodstock. Să analizăm situaţia.

În ’69 s-au adunat sute de mii de oameni care credeau în ceva: pace, iubire, LSD, marijuana. În 2011 s-au aliniat sute de oameni care cred în: mântuire, haine sfinţite de raclă, câştig la loto, spor în casă şi sănătate. Evenimentul de atunci a blocat un întreg stat şi au migrat mai mulţi americani spre un câmp din estul SUA mai abitir ca românii spre Spania acum 4-5 ani. Moaşteningul de anul acesta a dus la un blocaj de neam prost al drumului dinspre Rahova spre Unirii, o coadă pe un trotuar, şi un şir de WC-uri ecologice pe celălalt.

Generaţia Woodstock a trecut printr-o spiritualizare indusă de muzică şi droguri, visători şi delăsători (acum serios, când dracu’ a încetat un război în urma unui festival rock?). Cum “religia este opiumul popoarelor“, putem spune că şi pelerinii erau drogaţi, visători şi de asemenea delăsători (când a avut loc o schimbare benefică în România în urma unui pelerinaj în masă?).

Muzică a fost din belşug în ambele cazuri. În ’69 se auzea cam prost şi se mai electrocutau cântăreţii din cauza instalaţiilor, dar acordurile lor tot sunau mai bine ca lălăiturile actuale din staţii moderne de amplificare. Şi în ambele cazuri au fost obiecte handmade: hippyoţii împărţeau brăţări “ale iubirii”, creştini vând cruciuliţe ale kitsch-ului. Cu leduri. Pe atunci pruncii erau chinuiţi cu zgomotul puternic şi atmosfera pestilenţială. Azi cei mici sunt chinuiţi vizual şi psihic de babe “posedate” şi să nu mai vorbim de epuizarea fizică impusă de un părinte imoral.

Într-un final, s-au terminat toate. Toţi au plecat acasă şi au lăsat în urmă un câmp murdar şi nămolos. Florile din parcul Unirii au fost distruse, gunoaiele lăsate pe lângă copaci.

Războaie mai sunt, dar Woodstock nu mai e. Ţara o duce încă prost, dar BORstock mai e. Istoria nu e dreaptă.

Popularity: 12%

Ce se întâmplă pe aicişea?

February 23, 2011 Horhe No comments

Am adunat zilele acestea numai ştiri una şi unu pentru voi. Deci se face că e cam aşa:

- Evenimentul Zilei a publicat un material despre PreaLegionarele funduri bisericeşti, cum fac ei karaoke pe piese închinate “Căp’tanului” şi cum se salută (un fel de hi5, dar mai nazi). Are rost să mai vorbim de morala creştină?

- De acum încolo poţi să suni la 1363 şi să “Spui ce te doare”. Am spus “ce te doare”, nu “unde te doare”!

- PSD cere sancţionarea TVR-ului pentru că şi-a permis să facă o emisiune, în ziua în care a murit Păunescu, despre cât de “poet mediocru” era Ăl Mare. Foarte rar se întâmplă să merite TVR-ul banii pe taxa radio/tv, şi atunci nu e de acord câte un partid care pupă morţii-n… Big Bang fereşte!

- Daniela Gyorfi a născut. O altă fătare banală cu iz de “naştere fenomenală”.

- OTV întreabă: “Credeţi că Bogdan Mitu a fost pus de poliţie în apă?”. Da. Poliţiştii nu mai aveau cretă, pentru a trasa conturul în jurul cadavrului, aşa că l-au aruncat în apă şi au zis “să îi văd eu pe scafandrii cum desenează pe fundul apei?!”.

- În metrou a apărut o reclamă la Cosmote: “Ţii în mână cea mai tare cartelă” (citez din memorie). Pe criza asta nu era mai simplu doar “o ţii în mână”?

- Puştiul de 15 ani de la Românii au talent a fost descoperit de organizatori anul trecut când s-a filmat emisiunea. Cum se face că de Revelion, PROu’ a ales să promoveze Vârciurile?

- Un primar PDL doarme cu poza Elenei Udrea sub pernă. Şi? Sunt români care au poza Elenei Udrea la WC, pe pereţii vestiarului de la muncă, în Dacia 1300, în portofel etc…

Ce zile pline cu numa’ de bine!

Popularity: 5%

Mă mulţumesc şi cu Visul American.

January 12, 2011 Horhe No comments

Până acum 4-5 ani ascultam Paraziţii. Erau amuzanţi atunci când vorbeau despre politicieni şi droguri. Am renunţat la muzica lor pentru că au ajuns să considere etniile vinovate pentru Toate. Noi suntem perfecţi, aşa cu bătutul nevestei, alcoolizări precoce, jmechereală de cartier, tradiţii stupide, etc.

Puya pentru mine, care nu sunt un adept al curentului hip-hop/rap, nu reprezintă nici măcar curentul cioRAP. Atât de trist şi capitalist, atât de lup moralist şi anti-coca (rămâne între noi, dar mulţi cocalari îl ascultă). Ultima lui piesă dezbate în versuri alese “veşnica americanizare” la care ne auto-supunem. Îl doare că ne pierdem identitatea naţională, că vorba lui “cândva era Turcia pe aici”. Cam atât cu identitatea naţională, nu? Şi da, Connect-R cântă în engleză. Că asta e morala: Puya nu e Tupac, dar Conectat-U e Şean Pon de România.

Românul se fereşte de americanizare. “Ăia se împuşcă prin licee”, în timp ce pe la noi “doar se bat/ sexuiesc/ înjunghie”. Bun. Ăia acceptă homosexualii. Noi acceptăm popii gay. Noi visăm la Americăn Drim, dar ne mulţumim cu Visul Dorobanţian.

Ştiţi povestea omului cu Voce de Radio? Pe scurt: fost DJ de radio – droguri – cerşetor – youtube – faimă. Cât de des vezi acest Vis la noi? Noi avem Fenomene, dar să se ocupe Guvernul, Băse, politicienii de ei. Şi `mniezo cu mila. De Revelion am fost mai scârboşi ca niciodată. S-au perindat prin faţa televizorului cele mai scârboase şi prosteşti toalete decoltate. Şi ăia de la televizor sunt moralişti.

Spre “ruşinea” mea am văzut, abia acum, emisiunea Andrei Măruţă. O-la-la ce ipocrizie de prost gust! Dacă nu îşi cântă piesele anonime la fiecare 10 minute nu se simte bine. Mă laşi?!

Şi nu vă faceţi griji că bagă televiziunile pe gât rahaturi. Suntem ahtiaţi după Moni, Iri şi Bote. Se vinde cartea lui Bote de zici că nu mai are românul ce să citească pe WC. Pensionarii vorbesc politică după ce răsfoiesc Liberţâţea, iar tinerii se vor jurnalişti după ce se uită la Acces DinRect. Vorba lui tata: “ne merităm soarta”.

Poftim program TV:

P.S. – că vorbeam de Puya, Paraziţii, etc, am eu ceva mai bun:

Popularity: 5%

În WC-ul CFR/ Mi-am ars… buzunarele!

November 01, 2010 Horhe No comments

Sunt singurul care crede că imaginea asta simbolizează incinerarea posteriorului? Adică, apeşi pe buton şi se aprinde flacăra pasiunii?

Popularity: 5%

De ce citesc românii tabloide? Studiu britanico-român.

August 31, 2010 Horhe 1 Comment

Hello, dear români. Eu, Cercetătorul Britanic am conceput un nou studiu, aşa pe scurt, despre tabloidele din România. Am cercetat intens motivul pentru care oamenii cumpără tabloide şi am ajuns la următoarele concluzii:
1.Românii cumpără tabloide pentru că hârtia nu zgârie, e moale şi la ocazii speciale conţine şi aloe. Aceştia se numesc, în engleză, Toilet-Readers;

2. Dilema Veche, Academia Caţavencu şi Kamikaze sunt ziare cu tiraj mic şi se termină foarte repede, fapt care produce o extorsiune a cititorilor, aceştia fiind nevoiţi să cumpere tabloide, contrar inteligenţei lor peste medie. Această grupă de cititori poartă numele de Materie-Cenuşăreasa;

3. O altă grupă de cititori de tabloide, semnificativă, sunt Tri-Tabloizii, adică persoanele care cumpără zilnic Liberţâţea, CâhCâh şi Clici, 3 ziare cu informaţii asemănătoare. Acestea persoane sunt de lăudat deoarece verifică o ştire din trei surse, ceea ce denotă profesionalism;

4. Printre cititorii de tabloide se află şi Rubedeniile, adică rudele celor care apar în astfel de ziare. De exemplu, se numeşte rudă, o persoană care este văr cu fratele unui coleg de bancă de-al unui tip care a atins-o pe crac pe Monica Columbeanu în clasa a V-a;

5. Din ultima grupă de cititori de tabloide fac parte acei oameni care încă din clasele primare sunt consideraţi Proşti, fără viaţă, care trăiesc poveştile altora şi se hrănesc din succesele vedetelor. Aceştia tind să fie cei mai numeroşi;

Acestea fiind zise, aştept cu sinceritate să îmi spui din care grupă de cititori faci parte?

Popularity: 7%

Biblioteca pentru tonţi prezintă:

July 29, 2010 Horhe 1 Comment

Astăzi, drept mostră de cultură, vă ofer spre lecturare o poezie găsită într-o carte descoperită în “privata” unei familii dintr-o comună din judeţul Giurgiu.

Popularity: 4%

Franţuzoaica din tren

July 07, 2010 Horhe 10 Comments

Am dat tramvaiul 32, Rahova – Unirii, cutie de tablă şi circ cu durata unui serial de aproximativ 15 minute, pe trenul Personal 1663 Ploieşti Sud – Bucureşti Nord, cutie mai mare, mai lungă şi mai interesantă, serialul fiind mai lung cu aproximativ o oră. Eu câştig la afacerea asta, deoarece nimic nu se compară cu imaginea navetiştilor zgomotoşi şi înfometaţi sexual, ori controlorii RATB care dau şpagă Naşului, şi dacă stau să mă gândesc, Naşu` e un alt personaj aparte.
O poveste demnă de cei 69 (!!!) de kilometri a avut loc acum puţin timp când am avut onoarea să stau lângă o duduie ce presta servicii de franţuzoaică, la facultate şi în particular. A nu se înţelege că făcea amor cu ţigarea-n gură sau că vorbea rârâit. Doar era francofonă.
Eu stăteam pe locul 66, cifră atât de obişnuită în viaţa mea încât nu mă mai miră cornul crescut în frunte. Franţuza era aşezată pe locul din faţă, astfel încât să am o imagine perfectă asupra comportamentului, port-jartierele rupte-n coate, fustei mini, maieul decoltat şi cele trei culori şterse din cap.

Prea ocupat cu muzica din căşti nu am dat atenţie comportamentului “turistei”, dar imediat ce a pornit o discuţie la telefon am fost nevoit să îmi împing căştile în creier. Proces fără un rezultat notabil:
“Da fatăăăă! Vin de la facultate! Am terminat! La limba franţuză fă ce dracu, hihi, mă cunoşti! Mie îmi place cu limbile! TU?! Eşti ok fă?! Hai că te ador! Je ta ime fă! Pierd semnalul p*****ş pe el de Vodafone…”

După ce a reuşit să atragă atenţia întregului vagon a început să ne uimească. În ultimele 20 de minute de drum a arătat cât de diferiţi sunt franco-românii faţă de francezi sau români. În primul rând franco-românii nu au jenă, bun-simţ, 7 ani acasă, 12 de liceu, şi 25,9 zile pe WC, loc numai bun de citit Codul Bunelor Maniere. Duduia era atât de je man fiş (mi se peşte) că nu o durea nici în basca de franţuză de ceilalţi. A început preludiul cu o uşoară descălţare erotico-tactilă, etalând ciorapii cu vedere la cartofi, apoi a continuat cu o scobeală insistentă la molari de unde au rezultat mai multe scuipături pe jos, iar în final, (cred) că încerca să îşi bage limba-n nas să vadă dacă poate, ori de foame. Oricum, Bon Hepatit!

Cu părere de rău (şi rău la stomac) a trebuit să cobor la Ploieşti Sud. Duduia a continuat drumul, poate până în Franţa. Niciodată nu voi uita această lecţie de spirit civic francofon, tipic românească, şi nici faptul că o Mademoiselle nu se poate scărpina în nas cu limba. Dacă vizitez Parisul e bine de ştiut.

Acum voi încerca să îmi conving prietena să abandoneze dorinţa de a viziona Shrek 3D, pentru că suntem mult mai câştigaţi la Şmen 6D.

Popularity: 11%

Poezie închinată de pe uşa unui WC

June 30, 2010 Horhe 2 Comments

Sus în vârfu` dealului,

Catedrala Neamului.

Beton, aur şi argint

Har pentr-un Preafericit.

Criza ne isterizează,

şi Biserica sfidează.

Coada la Patriarhie,

va dura o veşnicie.

***

12 lifuri instalate,

pentru dosuri Luminate.

Un hotel de lux, se ştie!

Sfânta Megalomanie!

Parcare de Mega-Mall,

să pofteasă orice om.

Hypermarket cu oscioare,

Iconiţe şi Pocale.

***

Aşteptăm cu nerăbdare,

Catedrala cea mai mare.

Spălătoare de păcate,

Bani şi minţi interesate.

Ia mai votaţi măi!

Popularity: 9%

Reclame la Mondiale

June 25, 2010 Horhe 12 Comments

Cu ocazia Campionatului Mondial multe companii se întrec în reclame, care mai de care mai fotbalistice. De exemplu, cea mai difuzată reclamă este la Coca-Cola. Roger Milla îmi dansează de 10 ori pe oră pe toate canalele TV în timp ce bea Cola. Mi se pare ironic faptul că un sportiv recomandă o băutură atât de nerecomandată de antrenori… dar nu tot ce are logică se vinde.

O altă reclamă apărută cu ocazia fotbalistică este la ulei de maşină şi îl prezintă pe Cristiano Ronaldo (pe cât de bun cică e ca fotbalist, pe atât de cocalar mi se pare) cum recomandă uleiul respectiv. Întrebarea mea este: de câte ori a coborât Ronaldo în faţa vilei să schimbe uleiul la maşină ca să ştie ce e bun şi ce nu? El conduce Logan? Sandero? Duster? Hamster? Îmi poate recomanda acelaşi ulei pe care îl are el la Ferrari? Observa cineva lipsa de logică?

Am înţeles perfect faptul că vedetele vând, şi că tu, ca microbist înfocat, te vei spăla pe dinţi cu peria de WC doar pentru că aşa face fotbaliatorul X, dar eu tot consider că e ilogic. Îţi imaginezi o tipă cu unghii de 6 centimetri să facă reclamă la hârtie igienică?

Aştept în continuare mai multe reclame cu fotbalişti, nu de alta, dar nu ştiu ce mezeluri cancerigene să îmi cumpăr, iar când vine vorba de pâine sunt chiar în dubii…