Tag Archives: ziar

Gură contra 40 de lei

liderul de opinie

Spre deosebire de Ungaria, în România presa scrisă e liberă. Atât de liberă încât poți să te duci să lucrezi pentru publicația România Mare (ziarul lui Vadim Tudor) și să lași sindromul Tourette să zburde liber în cadrul articolelor.  Dar România Mare, credeam până ieri, e singura publicație care nu se poate abține de la ocări cât casa. Hai, că mai dau și Cațavencii/Kamikazii o înjurătura, bine, dar ăla e umor. Trebuie să știi când să spui una bună de carne. În rest, nu îmi amintesc să mai existe un ziar axat exclusiv pe așa ceva…

Îmi place să citesc presa locală din România. E plină de subiecte bune de glume, și dacă grupurile umoristice de la noi ar pune mâna măcar pe un ziar, chiar și național, poate ar mai diversifica glumele alea săptămânal de răsuflate. Dar avantajul meu că nu citesc ei, pentru că altfel descoperea toată lumea bunătate și talent de articol din fițuica constănțeană Liderul de Opinie. Articol integral îl găsiți AICI, și merită reclamă pentru că e scris în tonul profesionalist care face diferența dintre (ca exemplu) un radio pe FM și unul pirat pe tranzistor.

Doamna Carmen Ștefănescu, pentru că e o doamnă ce textul ei, a realizat un amplu material despre un călugăr, un alt călugar, al nu știu câtelea bisericos, ce se dă la carne fragedă și comite păcatul pedofiliei. Pentru fețele bisericești nu mai e nimic nou. Poate nu știm noi cei din afara clerului, dar pe lângă șpagă și milogeli, e posibil să fie și pedofilia o probă de acceptare în cadrul BOR. Dar să fie la ei…

Cum spuneam, doamna Carmen Ștefănescu a dat un titlu foarte explicit articolului: „Muie contra 40 de lei”. De ce să te cenzurezi până la urmă? Oricum și în Constanța cel mai citit ziar e tot Liberlickcan. Concurența e dură și trebuie să dai ce e mai bun din tine. Curios e faptul că în cadrul materialului, muia devine sex oral și relație sexuală orală, sintagme pe care din motive numai de Carmen Ștefănescu știute, nu a putut să le includă în titlu. Ciudat că se abține și de la restul cuvintelor scârbovnice. Eu sunt dezamăgit și mă așteptam, sincer, la un periplu colorat, mai ceva ca în piesele celor de la Paraziții.

În rest e bine că sunt credincioși, și motto-ul publicației este „Nu ne este frică decât de Dumnezeu!”, că CNA pentru presă scrisă nu avem. Norocul lor, norocul nostru…

Popularity: 6%

STOP PAGINA MEA!

Oracol 1,1

Jurnaliştii Ziarului Financiar au reuşit sa pună mâna pe un „Oracol” / „Caiet de amintiri” pe care clubul Bamboo îl oferă vedetelor care îi trec pragul! Se pare că în paginile acestuia, cele mai în vogă staruri din România au lăsat deoparte inhibiţiile şi şi-au dezvăluit cele mai intime secrete!!! Numa` de bine a obţinut  ÎN EXCLUSIVITATE două pagini din acest Oracol:

Popularity: 16%

Dragă redacție Click,

Numele meu este neimportant, fiind un simplu om în nimicnicia mea, dar vă asigur încă de pe acum că sunt un cititor fidel al publicației dumneavoastră. Nu trec 10 minute de la ieșirea din scara de bloc, și deja mă hlizez inert la știrile oferite de dumneavoastră. Nu aș fi capabil să înțeleg probleme serioase, precum criza economică sau geopolitica, dacă nu aș devora informațiile din Click.

Dar, și aici e un mare DAR, în ultimul timp calitatea materialelor din Click a scăzut considerabil. Fețele fetelor sunt buhăite, sânii mici, ori acoperiți, iar de fund nu mai vorbesc. Îmi aduc aminte cu drag momentele când, peste umăr, se uitau alți tractoriști și navetiști în ziarul meu, contemplând fiecare pagină. Acelea erau vremurile când uitam de Cancan și Libertatea. Acum mă simt nevoit să apelez și la celelalte publicații, pentru o satisfacție garantată.

În ultima perioadă știrile despre actrițele de filme porno au fost aproape inexistente, iar vedetele de la noi apar mai mult îmbrăcate. Ca să nu mai vorbesc de faptul că prima pagină are poze cu oameni îmbrăcați. Iar cea mai mare dezamăgire: „Fetele de la pagina 3”. Nu știu de unde le adunați, dar pentru toate sexul la prima întâlnire e o provocare. La cum arată, e deja „Pariu cu viața”. Vă rog să fiți mai selectivi pentru că acum câteva zile îmi căzuse în poală o bucată de șuncă de pe coapsa unei tinere de la pagina 3, iar azi, motiv pentru care vă trimit această scrisoare, am făcut o cădere de calciu când am văzut ce rău îi afectează pe unii E-urile.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat, și vă rog, de dragul cititorilor dumneavoastră, fideli și mulți, să continuați cu materialul de calitate superioară. Că atât avem și noi în viață.

Mulțumesc.

Popularity: 14%

Scrisoare de intenție

Stimată redacție Adevărul,

Va adresez această scrisoare de intenție cu dorința de a face parte din echipa redacțională a publicației Adevărul. Probabil, în această perioadă dificilă, din punct de vedere economic, o să vă întrebați de ce merit să fiu angajat, dar răspunsul îl aveți chiar în paginile dumneavoastră.

Conform unor studii elaborate de astrologie, zodiacal vorbind, sunt capabil pentru un post de redactor, chiar redactor-șef. Sunt zodia leu, ceea ce conform articolului dumneavoastră, este un criteriu numai bun să fiu un lider. Nu mă pasionează politica, dar sunt în stare să realizez o serie de știri minunate în domeniul politic . Și dacă mai e nevoie să vă conving, am și ascendentul în berbec (o altă zodie de jurnaliști). Îl am, nu îl am, fac rost. Ca să nu mai menționez și faptul că pe unele site-uri zodia mă recomandă 100% pentru postul de jurnalist.

Tot pe baza articolelor dumneavoastră mi-am dat seama că merit un post de redactor (modestia nu îmi permite să cer mai mult, în ciuda meritelor), bazându-mă pe articolul despre angajații frumoși care sunt plătiți mai bine. Frumusețea sclipitoare, și faptul că trag de mine să trag de fiare, mă recomandă pentru bani mai mulți la salariu, egal calitate ridicată a muncii prestate. Dar e criză așa că mă mulțumesc și cu puțin mai puțin. Totuși, se vede că sunt leu după cum mă laud singur.

Acestea fiind zise, nu mai este nevoie să anexez CV-ul la această scrisoare de intenție, zodia fiind numai bună.

Pentru a vă garanta faptul că sunt leu, postez și o poză ce nu poate fi contrazisă. (în dreapta)

Mulțumesc anticipat pentru viitorul interviu luat,

George Bonea

Popularity: 5%

Ziarul Curentul deconspiră trupa Hi-Q

Până acum fanii și oamenii de știință se tot întrebau isteric: „câți membrii are trupa Hi-Q?”, „câte tipe?”, „câți masculi?”, etc. Nimeni nu știa răspunsul la vreuna dintre întrebări, dar situația a fost clarificată vineri (11.11.11) în paginile ziarului Curentul.

Florin Grozea, jumătatea masculină din trupa HI-Q, s-a făcut om de casă în urmă cu două luni...”

Știu, poza de deasupra e înfricoșătoarea, dar cineva mi-a spus că sub aspectul ăla de băiețel fragil, Sturzu e un adevărat Victoria`s Secrets.

Acestea fiind zise, deducem că Sturzu e fetița trupei, nu Dana Nălbaru, care hai să fim sinceri, dacă o privești din spate e mai mult echerojen. Și ciudat, aveam dubii față de Florin Grozea.

În final, să ne bucurăm și să dansăm pe cea mai bună piesă a trupei Hi-Q:

Popularity: 5%

O să simt şi eu la reluare…

Trebuia să simt şi eu ceva, să fie ca în Cloverfield, să alerg cu camera de filmat în braţe şi să surprind teroare şi isterie. În schimb, am fost martorul propriei nesimţiri. Toţi din jurul meu estimau valoarea cutremurului în funcţie de zgâlţâitura carnală de pe ei (un dezavantaj pentru mine, că sunt mai tras prin inel).

Imediat după cutremur am vrut să mă asigur că sunt nesimţit, aşa că am intrat pe site-urile de ştiri. Pe Realitatea.net o durea că pleacă Nokia, ăsta da cutremur, Mediafax spunea ceva de un parlamentar, tot aşa curtremurător, iar pe Antena 3… la ăştia nu am intrat, că sigur era Băsescu de vină.

Dacă nu am avut noroc la publicaţiile serioase am zis să le încerc şi pe cele scandal. Poate a simţit cutremurul vreun sân siliconat din Libertatea şi îmi poate da detalii. În Libertatea încă se mai simţea cutremurul din casa lui Guţă, acesta fiind jefuit, şi nici măcar Bichir nu apucase să scrie ceva, el care e mereu acolo unde ceva tremură, doar a terminat teologia. Pe Cancan mă lovea direct în retină “Şcoala de Televiziune Tudor Vornicu” aşa că am abandonat să mai caut informaţii.

M-am refugiat în Facebook. Şi am primit ce căutam.

Ca o adevărată publicaţie, Gândul, ne informează la cinci minute după cutremur că:

Lumea este în extaz după ce află această informaţie dătătoare de speranţă. E bine că măcar ştiu sigur că sunt nesimţit. Acum să purcedem în analiză. Lumea dă Like-uri la cutremur? Interesant. 43 de persoane au dat până la ora la care scriu acest text. Adevărul e că a fost un cutremur decent. 4,8 pe criza asta e ceva. Pe vremea când guverna opoziţia, şi o duceam mai bine (?) nu aveam parte nici măcar de un amărât de 2,5. Eu spun că merită Like-uri, chiar şi un add as a friend.

Dar ce spune vocea lumii? Că de unde altundeva să aflu informaţii:

- Dragoş: L-am simţit în Galaţi, şi eu nici măcar în călcâie;

- Marius: puternic şi scurt. Nu ştiu de ce, dar Marius pare nemulţumit…

- Marica: şi la pleşcoi fu’. 5,3. Institutul de Seismologie şi Zgâlţâitură Planetară Pleşcoi a prezentat stenogramele cutremurului. Aşa e, 5,3.

- Răzvan: ai mei l-au simţit, dar eu nu am simţit nimic. Nu sunt singur.

- Valentin: e mana lu` Ceausescu, ca numai la ora asta se intampla in ultima perioada. Avem şi părerea unui membru PRM.

- Ionuţ: 5,1 e oficial, s-a sculat Marmureanu si ne-a luminat. V-am zis eu că nu a fost un cutremur mare dacă cineva se mai scoală.

- Andreea: eram la baie m-a impins in usa!!!!!!!!!!a fost foarte tare!!! Cineva făcea sex la 5 dimineaţa.

- Melania: si la brasov s-a simtit.. buna dimineata! Îmi place faptul că e politicoasă. Pe viitor “ne atacă Rusia. Iaşi-ul este sub bombardament. Neaţa prieteni!”.

Aşa că oameni buni, a fost cutremur, dar a trecut. O să fie reluare şi bineînţeles că în studiourile Realitatea şi Antena 3 se va discuta aprins despre implicarea guvernului în zgâlţâirea naţională.

P.S. – Cică Antena 1 a simţit cel mai bine cutremurul. Cifrele cutremurului au bătut X Factor.

Popularity: 8%

Salahorii pasiunii!

Ştie cineva cine e Natalia Mateuţ? Vreunul dintre voi a fost coleg cu ea la facultate? Aţi avut onoarea să lucraţi cu ea? Dacă la toate aceste întrebări răspunsul este “nu” înseamnă că suntem de aceeaşi parte a baricadei.

Natalia Mateuţ, pentru cine nu ştie, este o “nimeni” a industriei româneşti. Esti visul oricărei persoane lipsită de simţul realităţii şi, de asemenea, Natalia Mateuţ este dorinţa angajatorului din România. La umbra unei imagini făcute în puşcării şi paturi, Natalia Mateuţ aduce oricărei spelunci de televiziuni un capital de imagine. Natalia Mateuţ nu cere (încă) să fie Mihaela Rădulescu/Andreea Marin/Teo Trandafir, dar ea vrea să fie pe sticlă. Şi este. Pentru că Natalia Mateuţ nu cere bani, ea cere să fie.

În ultimele zile un scandal a adus-o în atenţia publicului larg pe jurnalista de canal D. A mers într-un restaurant după Andreea Marin şi a vrut să îi arate cum se face “reporterie”, aşa la buza farfuriei. De acolo toată lumea ştie cursul poveştii.

Nu m-am apucat de acest text ca să vorbesc despre un ALT eşec al “şcolii de media” româneşti. E clar, sper pentru toată lumea, ăia bunii se apucă de altceva, ori lucrează mult în umbra Mateuţilor. Toate emisiunile astea “de succes” de la TV, prezentate de rateuri sociale, credeţi că sunt roduri ale minţilor prezentatorilor? E în stare Adelina Vârciu, Oana Zăvoranu, Giulia, etc., să gândească un format de succes? Sunt sigur că dacă emisiunea este un eşec e 100% rodul moderatorului. Dar când emisiunea are şi succes, e clar că în spate sunt 2-3-100 de rupţi în coate care nu dorm de dragul emisiunii unui jurnalist abjectiv.

În ultimul timp nu am mai fost pe la interviuri, complăcut în contextul economic şi social. “Se angajează pe bani puţini, şi e şi bătaie pe locuri”. Dar din când în când mai încerc marea cu sarea în domeniul mult iubit. Şi din proprie experienţă am (mai) descoperit un lucru trist ce îţi poate distruge pasiunea pentru jurnalism: angajatorul să îţi exploateze pasiunea. Să te transforme în Salahorul propriei iubiri.

Am trecut prin asta. Am muncit zile şi nopţi pentru bani puţini, pentru salariu primit în rate (ori deloc), pentru laude mincinoase. Toate astea pentru că îmi plăcea ce făceam. Grasu’ (nu îi pot spune numele pentru că este secretos), maturizat şi trecut de vârsta de 21 de ani (la care munceam pe gratis cu contract de muncă), îmi spunea anul trecut: “nu te mai spetii pentru nimic. Caută altceva. Trebuie să existe ceva, să îţi placă, şi să nu te rupă în stomac ca acum”. Atunci nu înţelegeam. Eu vroiam să fac X lucru. Era visul meu. În timp îţi dai seama că dacă nu te caci tu pe visele tale, o fac sigur alţii.

Tinerii de azi, cu vise ca ale mele, vor să lucreze la ziare, radiouri şi televiziuni. Dar nu prea se poate. Eu nu cred (nu vreau să cred) în varianta pile. Nici dacă există nu mă interesează. Eu ştiu că poţi să ajungi să lucrezi bine în domeniul ăsta prin următoarele:

- noroc/şansă;

- calităţi evidente;

- dispus să salahoreşti;

Din păcate, cei mai mulţi ne încadrăm la ultima categorie. Categorie în care tu, salahorul, cu evidente calităţi, eşti pus să lucrezi în umbra unei vedete. Şi chiar dacă nu faci munca pentru o vedetă, ţi se pare normal să fi un “amărât” de redactor pe 800 de lei? 8 ore de muncă pe zi, probabil prelungite, cu stresul unui redactor-şef zelos? E normal să ţi se ceară performanţă, calitate şi să o livrezi pe 800 de lei? E JUST să primească Natalia Mateuţ un salariu de 1.500 de lei pentru o mizerie amestecată cu microfonul? Bine, e televiziune, salarii mai mari, dar e normal ca un reporter amărât, ţinut în ploaie şi inundaţii să primească 1.300 de lei?

Eu m-am hotărât. La următorul interviu la care mă duc am să fiu foooarte natural. Renunţ la cămaşa alba, sacou şi pantofi. Nu mai îmi scot nici cercelul din ureche. Şi nici nu mă bărbieresc. Mă voi prezenta natural, în ţinuta de zi cu zi, aia în care fac transmisiuni/redactez/moderez. Voi fi natural până la a-i spune angajatorului: “vrei să fac toate astea pentru 800 de lei? Pe banii ăştia să o pui pe Natalia Mateuţ să îţi facă muncă de calitate! Eu am făcut o facultate ca să îţi baţi tu joc? Vrei să te bat cu lucrarea/diploma de licenţă/master/doctorat?“.

În ciuda faptului că sunt tânăr, şi aş putea să mai înghit mulţi ani căcaturi pentru a prinde un post bun la un ziar/radio/tv m-am hotărât că nu merită. E un domeniu pentru care munceşti prea mult ca să stai toată viaţa în umbra unor pseudo. Să le scriu eu materiale? Să le compun eu idei? Să le dau mură în gură? Să bucur un patron de media cu specializare… speologie (ca un exemplu)? Nu merită. E la fel de frustrant ca atunci când faci toată viaţa ceva ce nu ţi-ai dorit. Doar că de data asta e un strat subţire de miere pe căcat.

Aşa că doamnelor şi domnilor, stimaţi jurnalişti cu stimă şi încredere personală, la următorul interviu să vă evaluaţi bine competenţele, şi în faţa unui angajator milos să nu aveţi milă. Pentru un salariu mizerabil puteţi întotdeauna să recomandaţi un jurnalism mizerabil. Natalia Mateuţ.

Popularity: 10%

Vă rog frumos nu vă mai bateţi joc de mine,

Popularity: 9%

Realitatea.net iz fact ap!

Nu ştiu ce se întâmplă cu realitatea.net (şi postul TV e “în tranziţie” de când e o nouă conducere), dar cred că de site se mai ocupă un singur angajat, plătit în rate şi în scârbă. Altfel nu înţeleg de ce ştirile sunt postate cu o asemenea pasiune. Acum câteva zile scria mare pe prima pagină:

- “Japonia: cozi la alimente, apă, benzină, pene de curent şi frig!” – Eu nu am întâlnit niciodată oameni care să stea la coadă pentru frig, nici dacă se dă pe gratis, cât despre penele de curent, poate japonezii le folosesc la perne… cine ştie?

Astăzi realitatea.net a fost şi mai dezmăţată, un adevărat deliciu pentru microbişti: “În Liga Campionilor …(bla bla)… Olimpic Lion a jucat cu… (bla bla)… gol înscris de fotbalistul Runi.” Nu că pare tradusă ştirea originală cu ajutorul lui Drunk Google Translate?

Popularity: 10%

Un text lung şi fără titlu.

Acum mai bine de o lună de zile am trimis un mail Agenţiei pentru Protecţia Copilului pentru că o mamă îşi folosea (şi încă o mai face) copilul la cerşit. În centru la Unirii, în fiecare zi, la Mc ori Intersport stă cu pruncul de câteva luni şi cerşeşte. La ultimul viscol din Bucureşti era zăpada de două degete pe copil în cărucior aşa că…

…Am fost pasat între 3-4 sucursale ale Agenţiei pentru Protecţia Copilului pe motiv că zona Piaţa Unirii nu e în Sectorul X, că eu (cel care face sesizarea) nu e din Sectorul în care are loc infracţiunea, că nu e nimeni la ora 14:00 la sediul central, că… Până la urmă am trimit un mail la sediul central şi am rugat să mă anunţe când se apucă de treabă şi ajung la un rezultat. E destul de uşor de anticipat pentru toată lumea că femeia aceea încă mai cerşeşte folosind un copil, şi Agenţia pentru Protecţia Copilului face…

…Ore bune de muncă pentru familia Columbeanu. Cum au auzit că Irina Columbeanu e terorizată de mamă/tată, cum au demarat o investigaţie, supun copilul la teste, analizează situaţia, etc. Şi Irina Columbeanu e importantă, doar e copil, dar Irina are şanse aproape de 0 să ajungă vreodată să moară de foame ori să facă infracţiuni pentru mâncare. În schimb, copilul de la Unirii o să fie învăţat de părinţi să fure, să mintă, să înşele pentru a mânca. Şi peste 15 ani “eroii de forum” vor scrie IAR mare sub pseudonimele lor viteze: “mamă ce îmi vine să îi omor pe toţi! Dacă îmi dai o armă îi omor pă toţi că ne-au nenorocit ţara!”. Ţara nu o nenoroceşte o etnie, şi dacă prin marele absurd o face, află că tu contribuabilule supărat plăteşte 238471217 de instituţii să se ocupe de problema asta. Banii tăi se duc pe apa Dâmboviţei pentru că Agenţii, ONG-uri (mai ales astea cu câinii care nu recunosc faptul că sunt inapţi şi nu pot gestiona situaţia maidanezilor), partide nu îşi fac treaba. Eu plătesc să fiu apărat, altfel nu mai dau nici un ban şi am pretenţia să fiu lăsat să îmi fac singur dreptate. Anarhie…

…Şi am ajuns să nu mai am la ce să mă uit şi ce ziare să citesc. Aveam şi eu un singur post TV pe care ţineam cutia deschisă cu orele: Realitatea TV. Şi nu mă deranja nici PreaCunoscătoarea Monica Tatoiu. Mă bucuram când o vedeam pentru că mama mi-a spus în copilărie: “Să te bucuri de omul mai prost ca tine”. Dar au ajuns demni de Disney Chanel. Garcea-i zilnic pe la ei de zici că îi fac campanie electorală pentru alegerile la care urmează să se facă de Pârţag, şi ştirile despre Monica şi Iri durează de la 10 minute la 2 ore. Halal televiziune de ştiri. Şi până acum mă refugiam în paginile ziarelor, mai ales în umorul şi sarcasmul publicaţiei Naţional. Dar vorba aia, “toate se strică”. Când era Julius pe acolo, împreună cu Boanchiş, Tache şi cine mai scria, era un deliciu să răsfoieşti paginile Naţionalului. Dar acum încearcă prostia cu sarea, prin titluri bombastice, teme de tabloid şi umor ieftin. Cât o mai rezista Boanchiş pe acolo? Că într-un astfel de format numai Bichir dă bine…

…Şi nu numai creta tâmpeşte. Se spunea în topor că profesorii înebunesc de la prea mult praf de cretă. Evenimentul de astăzi îmi demonstrează că şi profesorii de sport pot avea probleme la Înalta Curte de Aberaţie. Vă rog să vă imaginaţi cât am putut să râd când nepoata mi-a povestit următorul dialog: “Domn profesor, de ce nu facem sportul afară? E cald.” “Nu. S-au anunţat cutremure la ştiri!“. Şi să nu uit faptul că ghiozdanul unui copil de 8 ani, într-o zi de marţi, e plin cu 15 cărţi-caiete-culegeri-căcaturi. Din 5 cărţi-caiete-culegeri la matematica, Iris a deschis azi doar două. Pe restul le-a plimbat pentru aprofundarea scoliozei.

Popularity: 12%